Mai multe state europene au anunțat că nu se vor alătura „Consiliului pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, invocând temeri legate de subminarea Organizația Națiunilor Unite și de încălcarea unor principii constituționale sau de politică externă.
Germania: document intern, refuz argumentat
Guvernul german a decis să nu participe la inițiativă, potrivit unui memorandum intern al Ministerului de Externe de la Berlin, citat de DW. Documentul avertizează că noul organism ar putea submina rolul ONU, iar Berlinul este nemulțumit și de componența statelor invitate.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Germania va analiza „cu ce poate contribui”, fără a confirma însă participarea la Consiliu.
Suedia: „Răspunsul va fi nu”
Premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat public că Suedia nu va adera la Consiliul pentru Pace. Declarația a fost făcută la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde Kristersson a spus că textul propus de SUA nu este relevant pentru Stockholm.
Suedia nu a transmis încă un răspuns oficial Washingtonului, dar premierul a subliniat că decizia este una fermă și că țara sa își rezervă dreptul de a decide independent asupra acordurilor internaționale.
Franța și Norvegia: poziții similare
Franța și Norvegia au anunțat că nu vor adera la inițiativa americană. Ambele state și-au exprimat îngrijorarea că un astfel de organism ar putea înlocui sau slăbi mecanismele ONU, într-un moment în care sistemul internațional se confruntă deja cu multiple crize.
Italia: temeri constituționale
În Italia, presa locală a relatat că guvernul de la Roma nu intenționează să se alăture Consiliului, existând îngrijorări că participarea la un organism condus de liderul unei singure țări ar putea intra în conflict cu Constituția Italiei. Autoritățile italiene nu au confirmat oficial această poziție.
Context
Inițiativa americană a fost primită cu prudență generalizată în rândul aliaților occidentali. Diplomați europeni avertizează că apariția unor structuri paralele în domeniul păcii și securității riscă să fragmenteze ordinea internațională existentă, în loc să o consolideze.
Concluzie
Refuzurile venite din partea unor state-cheie din Europa indică o lipsă de sprijin larg pentru „Consiliul Păcii” în forma actuală. Deși reacțiile diferă ca argumente, ele converg asupra unei teme centrale: evitarea oricărui mecanism care ar putea diminua rolul ONU sau ar crea structuri internaționale alternative cu legitimitate contestată.
