Republica Moldova a deschis Clusterul 6 – în procesul de negociere a aderării la Uniunea Europeană. Acesta include doar două capitole -relații externe și politica externă, de securitate și apărare. Deși din punct de vedere tehnic Chișinăul a atins un nivel înalt de aliniere la politica externă a UE, inclusiv prin aderarea la sancțiunile împotriva Rusiei, principalul obstacol rămâne unul politic — necesitatea unanimității celor 27 de state membre.
Un element frecvent interpretat greșit ține de Capitolul 31, care nu obligă statele candidate să adere la NATO sau să renunțe la neutralitate, informează moldova1.md. În realitate, cerința principală este alinierea politicii externe la cea a Uniunii Europene. Exemplele unor state membre neutre, precum Austria, Cipru, Irlanda sau Malta, arată că statutul de neutralitate nu este incompatibil cu participarea la politica de securitate europeană.
Capitolul 31 se numește „Politica externă, de securitate și de apărare” și acoperă două domenii apropiate, dar distincte:
- PESC/CFSP: Politica externă și de securitate comună;
- PSAC/CSDP: Politica de securitate și apărare comună.
Primul se referă la pozițiile diplomatice, sancțiunile și acțiunea externă. Cel de-al doilea ține de cooperarea în domeniul securității și apărării: misiuni civile și militare, gestionarea crizelor, pregătirea forțelor, securitatea cibernetică, amenințările hibride și cooperarea în industria de apărare.
Provocările reale rămân însă de ordin geopolitic și instituțional. Prezența trupelor ruse în Transnistria, riscurile de ocolire a sancțiunilor și influența externă asupra instituțiilor pot complica procesul de aderare. Cu toate acestea, experții consideră că neutralitatea constituțională nu reprezintă un obstacol major, iar Moldova are șanse reale să avanseze rapid, dacă va continua să demonstreze loialitate și coerență în raport cu politica externă a Uniunii Europene.
În cazul Moldovei, Guvernul nu doar să declare că susține politica UE, ci să demonstreze că poate aplica efectiv deciziile europene și să aibă instituții capabile să participe la mecanismul comunitar de politică.
