România va transfera un sistem Patriot Ucrainei, a decis joi, 20 iunie curent, Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În cadrul unei ședințe a CSAT, Ministerul român al Apărării a prezentat o analiză a statutului, utilizării și importanței celor patru (viitoare) sisteme Patriot românești pentru apărarea națională și colectivă și modul în care transferul unui sistem către Ucraina ar putea face diferența.
„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.”
Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care sa răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, se arată în comunicat.
Anterior, s-a raportat că Ministerul român al Apărării era împotriva acordării unuia dintre sistemele Patriot românești Ucrainei, dar o astfel de decizie nu era exclusă.
Negocierile privind posibila furnizare a sistemului au început în luna mai, când președintele Iohannis a discutat această problemă cu omologul său american în timpul vizitei acestuia în Statele Unite.
În luna mai, Klaus Iohannis a subliniat că „este inacceptabil ca România să rămână fără apărare aeriană” și a insistat că „dacă România renunță la ceva, trebuie să primească altceva în schimb”.
Decizia autorităților române, de a furniza Ucrainei un sistem de rachete sol-aer PATRIOT, a fost explicată de expertul în securitate Hari Bucur Marcu.
„Ședința CSAȚ de joi are semnificația unor decizii executive (Consiliul Suprem de Apărare a Țării este un fel de Executiv/Guvern cu ministerele relevante + servicii/structuri de informații) privind poziționarea României ca aliat în NATO, pe principalele teme de actualitate ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Respectiv pregătirea poziției României, în consens cu ceilalți aliați, pe fiecare dintre punctele de pe agenda Summit-ului NATO de la Washington D.C., de luna viitoare, inclusiv ajutorul militar oferit Ucrainei în concert cu celelalte națiuni euro-atlantice sau în plan bilateral. Decizia CSAȚ de a transfera Ucrainei unul dintre sistemele Patriot ale României trebuie deci privită în acest context al menținerii coeziunii și unității de voință a Alianței Nord-Atlantice”, afirmă expertul în securitate Hari Bucur Marcu.
Potrivit acestuia, înainte de ședință, România avusese prin președintele Klaus Iohannis două atitudini ce ar fi putut pune, la rigoare, un semn de întrebare asupra voinței naționale de a rămâne un aliat de bază și dedicat agendei strategice a NATO,
„Una dintre aceste atitudini a fost bâlbâiala cu care a fost pusă pe agenda de discuții publice ideea ca România să contribuie la ajutorarea Ucrainei cu un sistem de apărare aeriană Patriot, ca și când nu ar fi existat o politică națională clară în acest sens și ca și când atitudinea de rezervă sau chiar de împotrivire (exprimată mai ales de ministrul Apărării) la transferul de sistem către Ucraina ar fi fost impusă electoral, de acel segment de electorat ce este vădit anti-occidental, anti-european și pro-izolaționism românesc, cu pretext suveranist”, arată expertul internațional în materia apărării naționale.