România, Bulgaria, Cehia și Slovacia părăsesc anul viitor „Banca spionilor”. Ungaria rămâne alături de Rusia
Analiză de Marian Voicu
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, dar e condusă de la Moscova.
La sfârșitul lunii februarie, la câteva zile după invazie, Bucureștiul, Praga, Bratislava și Sofia* anunțau începerea demersurilor pentru retragerea din Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internaţionala de Colaborare Economică (BICE).
BII – „Calul troian” al Moscovei în Europa?
BII a fost înființată în 1970, la inițiativa Moscovei, pentru a concura instituțiile financiare ale Occidentului. După disoluția URSS, banca a intrat în conservare până în 2012, când a fost reactivată. Statele membre erau acum Rusia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, România, Cuba, Mongolia şi Vietnam.
Până în 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început războiul sub steag fals în Donbass, BII nu fusese prezentă pe piețele de capital. Moscova voia să repoziționeze această instituție financiară ca una europeană, care să îi permită accesul la piețele strategice.
Guvernul Ponta a semnat la 1 iulie 2015, la Moscova, când ministru al Finanțelor era Eugen Teodorovici, noile condiții de participare la BII, prin care România se obliga să își majoreze continuu participația. La finalul anului 2018, României şi-a majorat participația printr-o contribuţie de 4 milioane de euro, ajungând la 7,04%.
Obligațiunile emise de BII în anii următori aveau să fie listate la București, Budapesta, Viena, Moscova și Praga, într-un volum total de peste 2,5 miliarde de euro. BII avea proiecte în România (atât direct cât și indirect, prin Republica Moldova), Bulgaria, Cehia și Ungaria. Experții afirmau că prin oferirea unui acces la bani mai rapid și mai simplu, dar nu mai ieftin, creștea influența Rusiei în zone pe care le consideră strategice.
În 2019, scandalul care a atras atenția asupra BII a fost cel dintre senatorul liberal Florin Cîțu și ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici, când Cîțu l-a acuzat pe Teodorovici că este „spion rus”.
„Banca spionilor”
În 2019, BII a făcut pasul cel mare și și-a mutat sediul la Budapesta, la invitația lui Viktor Orban.
Portofoliul maghiar în BII a crescut cu 217%, de la de la 57 de milioane la 180 de milioane de euro. Vicepreședintele băncii a devenit Imre Laslóczki, absolvent in 1987 al MGIMO – Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova, fost ambasador al Ungariei în Kazahstan, Republica Kârgâză, Tadjikistan și Azerbaidjan.
În 2021, BII s-a mutat în Lanchid Palota (Palatul Podului cu lanțuri), pe malul Dunării, o clădire de patrimoniu. Inițial, se găsise un sediu vis-a-vis de ambasada americană, dar Washingtonul a blocat acesta decizie. Prima hotărâre importantă luată de Consiliul Guvernatorilor în noul sediu, în decembrie, avea să fie primirea Serbiei în BII, primul membru nou în cei 50 de ani de activitate ai băncii. 6 din cei 10 membri erau acum state europene, cu un portofoliu de 55%, iar BII avea un caracter european. De la reluarea activității, în 2012, volumul creditelor acordate crescuse de 13 ori, la 1,3 miliarde de euro.
Firmele românești imprumutasera 265 de milioane de euro. România era într-o poziție specială. După anexarea Crimeii, doar în trei state membre – Rusia, Slovacia și România – fuseseră emise obligaţiuni BII, cu o valoare totală de peste 200 de milioane de euro. Începând cu 2008, BII investise în obligaţiunile guvernamentale româneşti denominate în euro 123 milioane.
Instalarea BII la Budapesta în 2019 a pus în alertă opoziția din Ungaria și apoi pe americani. Banca era suspectată că ar fi o filiala a serviciilor secrete rusești. În replică, guvernul maghiar argumenta că IIB sprijinise companiile din Ungaria cu peste 150 de miliarde de forinţi (418 milioane de euro) și că este o banca internațională, nu rusă, și una de succes.
După anexarea Crimeii, Viktor Orban întărise legăturile economice și politice cu Moscova, în ciuda sancțiunilor economice, semnând cu Rosatom un contract de extindere a centralei atomice de la Paks, in valoare de 11 miliarde de euro. Orban avea nevoie de bani și îi căuta la Moscova, Istanbul și Beijing. În plus, își dorea să transforme Budapesta într-un centru financiar regional.
Vladimir Putin avea să consfințească noile acorduri, inclusiv mutarea BII în inima Europei, printr-o nouă vizită la Budapesta, a treia, după cele din 2015 și 2017.
Orban a oferit privilegii diplomatice, inclusiv imunitate, angajaților BII și familiilor acestora. Mai mult, invitații BII puteau intra în țară „fără a se ține cont de cetățenia lor”. Reprezentanții autorităților maghiare nu puteau să între în clădire fără autorizaţie prealabilă, iar activele băncii erau „imune la toate restricțiile, reglementările, controalele și moratoriile”.
Americanii au considerat că BII este, de fapt, o rezidență a spionajului rusesc în inima UE. Congresmanii i-au cerut secretarului de stat, Mike Pompeo, să se implice și să îl determine pe Orban să revină asupra deciziei, relata New York Times. Pompeo nu a reușit.
Financial Times dezvăluia că președintelui consiliului de administrație, Nikolai Kosov, impus de Rusia, era descendentul unei familii de spioni sovietici. Tatăl sau fusese șeful rezidenței KGB la Budapesta în anii 1970, iar mama fusese declarată de ruși drept unul din „cei mai extraordinari spioni sovietici ai secolului XX”, așa cum scria agenția de stat rusă TASS. Și reprezentantul Ungariei la BII, Imre Boros, fusese agent al serviciilor de informațîi în regimul comunist.
Opoziția îl acuză pe Orban că folosește BII pentru a-i finanța pe oligarhii care îi sunt apropiați. De altfel, dincolo de BII, Orban a cultivat relații și cu bănci comerciale maghiare, iar aceste relații au însemnat că oamenii politici apropiați Budapestei aveau ușile băncilor maghiare deschise. În martie 2022, pentru a-și finanța campania electorală, Marine le Pen a luat un împrumut de 10,6 milioane de euro de la cea mai mare banca din Ungaria, MKB, unde Lőrinc Mészároș, unul din apropiații lui Orban, deține 40%.
Pentru că nu mai putea lua credite în Franța, unde Frontul Național avea datorii istorice, Marine le Pen se mai împrumutase în 2014 cu 9 milioane de euro de la First Czech-Russian Bank, tot pentru a-și finanța campania electorală, după ce își exprimase susținerea pentru anexarea Crimeii de către Rusia.
Bulgaria: Primul stat membru UE care părăsește BII
Bulgaria a fost unul dintre principalii acționari ai BII. Cu toate acestea, în contextul răspunsului colectiv al Europei și al UE la invazia Rusiei în Ucraina, țara și-a încetat calitatea de membru pe 2 martie 2022, urmând să își recupereze participația de 10%, adică 123 de milioane de euro.
Decizia a primit undă verde din partea coaliției de la acel moment, condusă de partidul pro-Occident și pro-UE, „Continuăm schimbarea”, care a fost înlăturat în iunie. În același timp, la începutul lunii martie, Bulgaria a încheiat orice implicare cu BICE.
Din 2014, unul dintre principalii clienți ai BII a fost holdingul Eurohold Bulgaria, care a achiziționat în 2021 funcțiile locale ale gigantului ceh dizolvat CEZ. BII a acordat Eurohold un împrumut pe șapte ani, în valoare de 7 milioane de euro, și a investit 54 de milioane de euro în extinderea internațională. Compania nu a comentat relațiile sale cu banca după ce Bulgaria și-a încetat calitatea de membru.
Huvepharma, o companie farmaceutică legată de șeful Nova Broadcasting Group și șeful PFC Ludogorets, Kiril Domuschiev, este, de asemenea, client al BII.
Citește toată analiza AICI