România poate fi un hub de apărare în Europa în anii următori
Fost ofițer superior CIA timp de două decenii, James Acuna crede că România poate fi un hub de apărare în Europa în anii următori. Într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, el vorbește, printre altele, despre viitorul grupării Wagner, despre cum s-ar putea sfârși regimul lui Putin, dar și despre importanța țării noastre în regiune
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ”Adevărul România”, James Acuna, care a lucrat în perioada 2002-2022 ca ofițer senior de operațiuni în cadrul CIA, specializat în probleme geopolitice și tehnologice în Eurasia și Asia, a vorbit printre altele despre viitorul grupării Wagner, despre motivele pentru care ucrainenii au depășit toate așteptările constant ca reacție, despre importanța României în regiune în contextul războiului din Ucraina și cum ar putea fi sfârșitul regimului lui Vladimir Putin.
James Acuna a fondat în vara anului trecut Frontier Vectors, o firmă ce oferă servicii de consultanță în securitate și afaceri.
Cu o experiență de peste 32 de ani în tehnologii avansate, relații externe, securitate și operațiuni speciale, fostul ofițer CIA este licențiat în Inginerie la Universitatea din Michigan, acolo unde a obținut și un master în Inginerie.
„Faptul că România susține Moldova e o vulnerabilitate față de Rusia”
Cât de vulnerabilă este România în contextul războiului din Ucraina?
România face lucruri minunate. Dacă ar fi să vorbesc la vulnerabilități, m-aș referi la bucățile de drone căzute pe teritoriul României în ultimele săptămâni. Rușii atacă orice port pot. Rușii au realizat că România e parte din acea ecuație privind transportul maritim în zona Mării Negre. Însă România e membră NATO. Și asta este ceva esențial. Iar dacă Rusia ar ataca România, toate celelalte țări din NATO ar răspunde. Nu cred că România e în vreun pericol imediat. Cu Republica Moldova este altă poveste, pentru că nu face parte din Uniunea Europeană. Acțiunile rușilor sunt previzibile. Rusia dorește mai întâi să destabilizeze o țară înainte de a o ataca. Au făcut asta în Ucraina timp de 20 de ani.
România are scutul antirachetă, are parteneriate foarte puternice cu Statele Unite, Marea Britanie și alte țări. România a făcut toți pașii necesari pentru susținerea Ucrainei. România a arătat o implicare de primă clasă de când a început războiul.
Însă faptul că România susține Moldova este cumva o vulnerabilitate față de Rusia.
Cum va fi reconfigurată în viitor importanța României în Europa de Est în contextul războiului din Ucraina?
România va avea o mare importanță în regiune. România e granița NATO și a Uniunii Europene. România are o mare oportunitate de a fi un hub de apărare în Europa. România are mari oportunități pentru viitori investitori, inclusiv în sectorul militar. România poate fabrica noi tipuri de armament pentru NATO. România poate juca un rol de lider în Uniunea Europeană.
Rolul lui Prigojin în cercul de apropiați al lui Putin a fost unul influent. Cât de vulnerabil considerați că este la ora actuală grupul de apropiați al lui Vladimir Putin?
Ca să răspunzi la întrebarea asta, trebuie să îl cunoști pe Vladimir Putin și pe cine a admirat el în perioada Uniunii Sovietice. Putin a făcut parte din aparatul Uniunii Sovietice și nu greșește când spune că cel mai mare dezastru geopolitic din secolul XX a fost colapsul Uniunii Sovietice. Ce înseamnă asta? Lui Putin i-a plăcut ce a făcut Stalin, ce făceau liderii sovietici. Contează și modul în care liderii sovietici scăpau de dizidenți. Pe vremea lui Stalin au fost execuții publice sau asasinate ale dizidenților și chiar ale oamenilor din Armata Roșie. Concret, dacă vrei să scapi de dușmani, fă-o într-un anumit fel. Și asta se întâmplă în Rusia în zilele noastre. Însă ei o fac într-un mod foarte slab. Nici măcar nu spun: „Nu noi am făcut-o”. Moartea lui Prijogin e un exemplu.
Ce faci în cazul în care conspiri și faci parte din cercul de apropiați puternici ai lui Putin? Apropiații săi își țin gura închisă. Caută oportunități pentru viitor. Dar trebuie să caute oportunități externe. Iar o asemenea oportunitate poate fi o înfrângere în Ucraina. Însă toate informațiile spun că acest lucru nu se întâmplă până acum. Ucraina nu câștigă, Rusia nu câștigă. Dacă te uiți la linia războiului în 2023, nu e departe de linia din 2014. Așa că ai un conflict prelungit unde nimeni nu câștigă. Și asta e oportunitatea ta să spui: „Putin e slăbit, vom face o lovitură de stat”. Însă nu văd o asemenea oportunitate la ora actuală. Bineînțeles, cursul evenimentelor se poate schimba. Dar aș fi extrem de surprins dacă ar fi vreo lovitură de stat în următoarea perioadă în Rusia.
Putin vrea controlul Ucrainei. Dar este liderul de la Kremlin pregătit pentru un plan B în regiune în cazul unei înfrângeri în Ucraina?
Nu ești un lider bun dacă nu ai mai multe planuri de back-up. Dar dacă vrei să aplici planul B, care sunt resursele pentru un plan B? Iar Rusia nu are acele resurse. Cu ce resurse să invadeze Rusia altă țară: NATO ar avea o reacție copleșitoare. Un plan B convențional nu este viabil. Un plan B ar putea fi o rachetă nucleară tactică trimisă pe frontul din Ucraina. Dar dacă Rusia lansează o rachetă nucleară oriunde, s-a terminat. Sprijinul pentru Ucraina ar fi uriaș. Bugetul pentru apărare al NATO ar crește la 5%. Dacă Ucraina cade, o să cadă și Europa, Statele Unite s-ar implica și ar începe Al Treilea Război Mondial. Rusia poate avea un plan B, sigur au făcut o schiță. Dar în acest caz abilitatea lui Putin de a rămâne președinte ar fi sub semnul întrebării. Rusia se pricepe foarte bine la speriat oamenii, sunt cei mai buni la propagandă. Însă trebuie făcută distincția între ceea ce spun și ceea ce fac.
„Putin vrea să rămână la putere până moare”
Cum au reușit în opinia dumneavoastră ucrainenii să depășească așteptările iar și iar?
E o întrebare foarte bună. Și voi face referiri și paralele la Uniunea Sovietică. Oamenii din serviciile de informații nu puteau să îi dea vești proaste lui Stalin. Dacă îi dădeau vești proaste, erau concediați sau chiar uciși și riscau să sufere repercusiuni și familiile lor. Acum, referindu-mă la Putin, oamenii care lucrează pentru el știu că nici lui nu îi plac veștile proaste. Așa că ce fac? Îi dau doar vești bune. Exact asta au făcut serviciile de informații rusești când a început războiul din Ucraina. I-au spus să nu își facă griji, războiul va dura câteva zile, iar ucrainenii sunt slabi. Iar asta presupune un mare risc. Trebuie să fii atent, pentru că poți ajunge să crezi în propria ta propagandă. Și asta a făcut Putin. Cei care au interacționat cu ucrainenii înainte trebuia să știe cum vor reacționa și cât de capabili sunt, cum a fost în 2014, și cât de luptători sunt. Rusia a subestimat determinarea ucrainenilor. Propaganda rusească nu i-a speriat pe ucraineni.
Mulți vor soluție cât mai rapidă și scurtă la războiul din Ucraina. Dar este o asemenea soluție rapidă posibilă?
Într-un război nu sunt soluții rapide. Iar asta e valabil pentru ambele tabere. Ucrainenii ar continua să lupte și dacă ar avea zeci de mii de oameni uciși. Nu văd o soluție pe termen scurt privind războiul din Ucraina.
Ce final vedeți pentru regimul lui Vladimir Putin?
Putin vrea să rămână la putere până moare. Putin nu are încedere nici în oamenii care îi asigură securitatea. Putin nu ar avea încredere nici dacă cineva dintre oamenii influenți din Rusia îl va asigura că dacă îi va lua locul ca președinte va fi protejat și va avea de exemplu un trai liniștit la Soci.
Cel mai bun scenariu ar fi acela al unei succesiuni naturale la putere în Rusia. Însă, cum se spune, ai grijă ce îți dorești. Nimeni nu vrea un lider din FSB de exemplu. Rusia este slăbită, asta e clar, se poate vedea în economia lor. Mai au teamă oamenii de Rusia acum? Nu cred.