Războiul dezastruos declanșat de Vladimir Putin în Ucraina în urmă cu mai bine de 8 luni, coroborat cu pachetele masive de sancțiuni impuse de Statele Unite și țările din Europa, ar putea duce la prăbușirea Rusiei, similar colapsului Uniunii Sovietice din 1991. O înfrângere umilitoare din partea vecinului său mai mic, Ucraina, ar putea declanșa căderea sistemului de la Kremlin, ca niște piese de domino, una după alta, potrivit unei analize din The Conversation.
Este posibil ca Vladimir Putin să fie slăbit de niște calcule greșite: puterea militară a Rusiei, care s-a dovedit cu mult sub așteptări, hotărârea ucraineană și sprijinul și unitatea Occidentului.
Dar, în prezent, nu sunt dovezi solide care să anunțe că Vladimir Putin și-ar putea pierde controlul asupra puterii. Au existat puține demonstrații semnificative pe străzi pentru a protesta împotriva războiului, împotriva conducerii lui Putin sau chiar împotriva mobilizării recruților. Cei care au avut posibilitatea să părăsească Rusia de teamă să nu fie recrutați, au fugit deja.
Și, deși probabil că vor exista șocuri economice semnificative, pe măsură ce sancțiunile occidentale încep să muște din industrie, o anumită gestiune a Moscovei le-a diminuat până acum impactul.
Dar există trei motive serioase pentru care nu ar trebui să ignorăm posibilitatea ca înfrângerea în Ucraina să facă să se prăbușească edificiul Kremlinului, lăsând Rusia dificil de guvernat în întregime sau cel puțin în forma sa actuală.
1.Prăbușirea s-a mai întâmplat
În primul rând și cel mai evident motiv, un colaps s-a mai întâmplat. Și în sens istoric, s-a petrecut relativ recent, odată cu prăbușirea URSS în 1991 considerată pe bună dreptate un eveniment seismic în politica mondială.
Problema este că nimeni nu a prezis sfârșitul URSS-ului. De fapt, în Occident s-a presupus cu încredere că Mihail Gorbaciov va continua să conducă Uniunea Sovietică, până la lovitura de stat care nu a reușit să-l răstoarne. Colapsul sistemului a venit brusc, fără a fi anticipat, așa cum ar putea veni și astăzi.
2.Lipsa alternativelor după Putin
Distribuția puterii politice în Rusia înseamnă că nu există răspunsuri alternative viabile în afara lui Putin. El a construit statul după propria sa imagine, făcându-se inseparabil de orice întrebare majoră despre societatea și statalitatea rusă.
Evitând un titlu imperial, dar acționând în conformitate cu preceptele sale, Putin este țarul Rusiei în aproape orice, în afară de nume. Dar asta înseamnă, de asemenea, că nu există un plan de succesiune și nici cineva din orbita sa, din ce în ce mai micșorată, care să se remarce cu ușurință ca înlocuitor.
Este greu de imaginat un succesor care ar putea impune respect și să dețină autoritate pentru a uni grupurile concurente de la Kremlin.
3.Tensiunile etnice
Un al treilea motiv pentru care viabilitatea continuă a Rusiei, în urma unei înfrângeri din Ucraina, nu este pe deplin asigurată este că războiul a exacerbat fisurile dintre nucleul politic rus privilegiat și periferia sa concentrată etnic.
Având în vedere sărăcia relativă a minorităților Rusiei, nu este surprinzător că acestea tind să fie suprareprezentate în armată. Știm, de exemplu, că victimele militare ale Rusiei au venit în mod disproporționat de la cele mai sărace grupuri etnice ale Rusiei: daghestani, ceceni, inguși, buriați și tuvani.
Asta îi protejează pe locuitorii din Moscova și Sankt Petersburg, păstrând războiul un fenomen abstract care le atinge viața doar în moduri periferice. Dar înseamnă, de asemenea, că cei de la periferia Rusiei sunt folosiți efectiv ca o carne de tun.
Dacă Rusia s-ar fractura, unde și cum s-ar putea întâmpla asta? Caucazul de Nord ar fi probabil cel mai important centru de greutate. Dintre puținele demonstrații împotriva campaniei de mobilizare militară a Kremlinului, cele din Daghestan au fost cele mai vizibile, inclusiv ciocniri violente cu poliția.
Citește articolul integral AICI