Rusia a anunţat marţi că nu recunoaşte decizia ‘nefondată’ prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că Rusia este ”responsabilă” de asasinarea fostului spion rus Aleksandr Litvinenko în 2006, transmit AFP şi Reuters.
”CEDO nu are nici autoritatea şi nici capacitatea tehnologică de a deţine informaţii despre acest subiect. Încă nu există rezultate ale acestei anchete, aşadar a lansa astfel de acuzaţii este cel puţin nefondat. Nu suntem pregătiţi să recunoaştem o astfel de decizie”, le-a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit unui comunicat emis marţi, CEDO afirmă că Rusia este ”responsabilă” de asasinarea fostului spion Aleksandr Litvinenko, devenit un critic virulent al Kremlinului şi otrăvit cu poloniu radioactiv în 2006 în Marea Britanie.
Sesizată de văduva lui Litvinenko, Marina, CEDO se bazează mai ales pe conţinutul anchetei publice britanice, care a concluzionat în 2016 că preşedintele rus Vladimir Putin ”probabil a aprobat” uciderea fostului spion.
Potrivit Curţii, ”există o puternică prezumţie’ că autorii otrăvirii, indicaţi de o anchetă britanică, ”au acţionat în calitate de agenţi ai statului rus”.
Curtea subliniază, de asemenea, că Moscova nu a furnizat o explicaţie alternativă ”satisfăcătoare şi convingătoare”, ”nici nu a respins concluziile anchetei publice britanice”.
În fine, judecătorii CEDO arată că autorităţile ruse ”nu au desfăşurat o anchetă internă efectivă” care să permită identificarea şi judecarea persoanelor ”responsabile de asasinat”.
Prin urmare, Curtea consideră Rusia vinovată de încălcarea articolului 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la viaţă, şi a articolului 38, care obligă statele semnatare să furnizeze CEDO toate probele necesare pentru judecarea unui dosar.
Prin decizia CEDO, Rusia este condamnată să achite văduvei lui Litvinenko 100.000 de euro pentru daune morale, o sumă deosebit de ridicată în raport cu jurisprundenţa Curţii de la Strasbourg.
Aleksandr Litvinenko, fost agent al KGB, apoi al FSB, a obţinut azil în Marea Britanie în 2010 şi denunţa corupţia şi legăturile prezumtive ale serviciilor de informare ruse cu crima organizată.
Fostul spion a murit la 23 noiembrie 2006 în urma otrăvirii sale cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică. Pe patul de moarte, el l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că a dat ordin să fie asasinat. Moartea sa a declanşat o criză în relaţiile Marii Britanii cu Rusia.
Într-un raport de anchetă publicat în 2016, autorităţile britanice i-au indicat pe Dimitri Kovtun şi Andrei Lugovoi ca autori ai asasinatului. Moscova a refuzat însă în permanenţă extrădarea lor.
Sursa: https://www.agerpres.ro