Republica Moldova a devenit un teren de testare pentru noi instrumente de dezinformare. Din această cauză, numai împreună putem construi o Europă suficient de puternică și rezistentă pentru a face față provocărilor de astăzi și de mâine. Cu un asemenea mesaj a venit președinta țării noastre, Maia Sandu, în cadrul Forumului European Alpbach 2022, cu genericul: „Noua Europă”, la care a participat la 22 august, unde a rostit și un discurs.
Maia Sandu a declarat că „nu există un răspuns simplu despre cum să construim o Europă puternică și rezistentă”, însă a venit cu unele teze, care ar urma să fie reper pentru „o Europă nouă”.
„Aș dori să sugerez câteva lucruri pentru discuție: contracararea dezinformării, consolidarea securității energetice și tranziția mai rapidă la energia verde, lupta împreună împotriva corupției și extinderea păcii, teze care ar trebui să devină proiecte ale Uniunii Europene. Una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrației în Europa de astăzi este dezinformarea. Trebuie să facem mult mai mult pentru a lupta împotriva propagandei decât am făcut în ultimul deceniu. De prea mult timp, UE a tratat acest subiect în mod superficial, iar instrumentele folosite au fost ineficiente. Am văzut efectele propagandei și dezinformării în cazul mai multor alegeri din țările europene”, a spus Sandu.
Drept exemplu, șefa statului nostru a adus Republica Moldova, care, după cum declară președinta „a devenit un teren de testare pentru noi instrumente de dezinformare”.
„În Moldova, am devenit un teren de testare pentru noi instrumente de dezinformare. Le simțim consecințele pe calea grea. Astăzi asistăm la o campanie cu drepturi depline pentru a justifica războiul din Ucraina prin propagandă și dezinformare. Și, din păcate, sunt mulți oameni care cad în această capcană, indiferent de țara în care trăiesc sau de limba pe care o vorbesc. Avem nevoie de noi norme internaționale pe rețelele de socializare, oricât de nepopular ar suna. De exemplu, mai multe rețele de socializare nu reacționează niciodată la solicitările instituțiilor moldovenești de a suspenda paginile care distribuie sau promovează știri false despre război, despre COVID sau discursuri instigatoare la ură. Dacă am putea dezvolta niște mecanisme comune și le-am aplica împreună ca comunitate internațională, proprietarii acestor rețele de socializare nu ar mai putea ignora problema atât de ușor și ne-am putea proteja democrația”, a mai spus Maia Sandu.
Președinta afirmă că, pentru a deveni mai rezistentă, Europa trebuie să își asigure securitatea energetică și o tranziție mai rapidă la energia verde.
„Această criză a demonstrat că Europa nu a investit suficient, la momentul potrivit, în propria sa securitate energetică. Trebuie să reducă fragmentarea pieței, să-și diversifice mai mult aprovizionarea cu energie și o tranziție mai rapidă la energia verde. O mai mare integrare energetică și investiții accelerate vor permite Europei să înfrângă strategia Rusiei sau încercările oricui altcuiva în viitor de a slăbi Europa prin armonizarea energiei”, notează șefa statului.
Totuși, Maia Sandu menționează că, Moldova nu este țara care să învețe Europa cum să facă asta, însă „din păcate, în ultimele trei decenii, s-a făcut puțin în țara mea pentru a asigura independența energetică”.
„Criza energetică în care ne aflăm prinși riscă să fie folosită abuziv pentru a destabiliza situația politică din țara mea. Toată lumea din Europa se confruntă cu o iarnă sumbră, dar instabilitatea politică din Moldova, ca urmare a unui trai inaccesibil al zilei, ar fi dezastruoasă nu numai pentru noi, ci și pentru Occident și Ucraina. Încă din primele zile de mandat, actualul guvern al Republicii Moldova lucrează din greu pentru a consolida securitatea energetică a țării și a diversifica mixul nostru energetic. Cel mai recent, Moldova a fost inclusă în achizițiile comune de energie în cadrul planului REPowerEU, care își propune să consolideze securitatea energetică a continentului. Așteptăm cu nerăbdare să vedem acest mecanism folosit”, a informat Sandu.
Un alt aspect abordat de șefa statului în cadrul discursului ei Europa trebuie să pună serios pe agenda sa lupta împotriva corupției, „o luptă colectivă pentru că, corupția, s-a dovedit că nu are granițe”.
„Moldova a avut o experiență traumatizantă când grupurile corupte au ajuns la putere. Au slăbit semnificativ instituțiile statului. Democrația a fost discreditată pentru că vorbeau ca guverne democratice și visul nostru european odată cu el. Unii oameni au ajuns să creadă că democrația este de vină pentru corupție și sărăcie. Important este că cele mai mari jafuri din țara mea au avut loc cu participarea unor companii sau bănci occidentale. Schemele de spălare a banilor, celebrul sau infamul furt de bancă de 1 miliard de dolari – acestea s-au întâmplat chiar și cu implicarea unor bănci din UE, sau companii offshore din țări cu democrații consolidate și cu instituții anticorupție puternice. Moldova a pierdut o mulțime de bani care altfel ar fi trebuit investiți în securitatea energetică, spitale, școli, drumuri și universități pentru oameni. Acum ne străduim să recuperăm ambele bunuri furate, dar, mai important, timpul pe care l-am pierdut în ultimele decenii. Și acesta este un proces foarte dificil”, a mai punctat președinta.
Oficialul moldovean a punctat că, trebuie să îmbunătățim instrumentele internaționale de asistență juridică reciprocă pentru a face recuperarea și restituirea activelor mai rapide și mai eficiente, inclusiv prin crearea echipelor comune de anchetă, mecanisme de asistență juridică reciprocă sau să impunerea unor măsuri pentru recuperarea directă a proprietății prin proceduri civile.
„Putem crea o platformă juridică internațională pentru schimbul de informații pentru autoritățile de integritate. Cu toții ar trebui să aplicăm reguli mai stricte privind finanțarea partidelor politice. Trebuie să ne unim eforturile colective pentru a crea noi reguli și linii directoare internaționale care să împiedice persoanele corupte să părăsească țara și să ia cu ei bunurile dobândite ilegal. UE trebuie să ofere o perspectivă de aderare clară și credibilă țărilor candidate care au hotărârea politică puternică de a se alătura familiei europene de națiuni și voința de a implementa reformele necesare. Extinderea poate stimula pacea și stabilitatea în Europa și poate aduce prosperitate tuturor. Moldova și Ucraina vor să facă parte din UE”, a spus Sandu.
În concluzie, Maia Sandu a remarcat că, o Europă mai rezistentă are nevoie de oameni, societăți, instituții și state mai rezistent, lucru care încearcă să facă și Moldova, care „este o țară europeană, cu istorie europeană, limbă europeană, cultură europeană, sistem politic european și împărtășim idealul unei Europe pașnice, unite și prospere”.