Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, s-a pronunţat duminică, din nou, în favoarea creării unei forţe militare a UE pentru a obţine o „autonomie strategică” a blocului comunitar şi a înceta să mai acţioneze ca „un subsidiar al americanilor”.
„Tragedia” care se petrece în Afganistan trebuie să-i determine pe europeni să se doteze cu o capacitate militară de intervenţie pentru a face faţă viitoarelor crize care ameninţă să se declanşeze în Irak şi în Sahel, a avertizat Borrell într-un interviu acordat sâmbătă AFP.
Căderea guvernului afgan şi cucerirea Kabului de către talibani înainte de retragerea ultimilor militari americani programată pentru 31 august a constrâns ţările occidentale să organizeze de urgenţă evacuarea propriilor cetăţeni şi a colaboratorilor lor afgani.
„Mai avem încă peste 200 de agenţi afgani care aşteaptă să pătrundă pe aeroportul din Kabul şi nu este uşor. Mai întâi trebuie să treacă de controalele talibanilor, apoi de cele americane, extrem de restrictive; am cerut deja o mai bună coordonare”, a declarat Borrell referitor la dificultăţile de evacuare din Afganistan într-un interviu pentru publicaţia spaniolă El Confidencial.
„Americanii vor să scoată 60.000 de persoane din Afganistan înainte de sfârşitul lunii. Matematic, aceasta este imposibil”, a susţinut Josep Borrell.
Mai mulţi aliaţi ai NATO au cerut vineri americanilor să-şi amâne plecare. Cu 6.000 de militari, ei au preluat controlul asupra aeroportului din Kabul, de unde sunt organizate evacuările.
„Problema este accesul la aeroport. Măsurile de control şi securitate ale americanilor sunt foarte puternice.Noi înşine ne-am plâns. Le-am cerut să manifeste mai mult flexibilitate. Nu vom reuşi să-i facem să treacă pe colaboratorii noştri”, a spus Borrell.
„Înţeleg că ei trebuie să controleze din motive de securitate, dar aceasta complică foarte mult accesul”, explică şeful diplomaţiei europene, care a discutat deja problema cu secretarul de stat american Antony Blinken.
Pentru a eficientiza şi mai mult aceste activităţi, Borrell consideră că este necesar de a miza pe o aşa-numită „autonomie strategică” a Uniunii Europene.
„Ne-am dori acum – subliniază el, citat de EFE – să avem capacitatea de a acţiona prin noi înşine, să avem o forţă militară capabilă să se mobilizeze aşa cum nord-americanii şi-o mobilizează pe a lor, ceea ce reprezintă o ‘busolă strategică’, un ‘pivot strategic”, ‘o primă forţă de intrare’, o forţă de a acţiona în regim de urgenţă. Nu numai în misiuni de antrenament, ci şi în situaţii mai complicate, ca în acest scenariu”.
Mai mult, şeful diplomaţiei europene îndeamnă ca mesajul transmis de administraţia americană să fie bine înţeles: „Ceea ce a spus (preşedintele Joe) Biden este că SUA nu vor mai purta războiul altora, iar UE a acţionat ca o putere ‘kantiană’, utilizând instrumentele păcii, statului de drept şi comerţului”.
„Ceee ce se petrece acum în Afganistan este o tragedie. Marea întrebare este: pentru ce s-a întâmplat aşa?”, şi-a exprimat el regretul, făcând referire la o întâlnire cu fostul preşedinte afgan Ashraf Ghani, în iulie, la Taşkent, în Uzbekistan: „Avea o mare amărăciune. Mi-a spus că, fără sprijinul aerian american, nu putea să păstreze ţara şi că trebuia să se replieze spre Kabul”.
„El nu a mai avut timp să aplice această strategie. Armata afgană a refuzat să lupte. Totuşi ea nu era dezarmată, având în vedere cantitatea de armament lăsată talibanilor. Dar nu mai credea” în victorie, a adăugat Borrell.
„Regret mult modul în care s-au petrecut lucrurile. Dar nimeni nu a cerut părerea europenilor”, a amintit şeful diplomaţiei UE.
„Acest nou scenariu pune fără îndoială probleme de leadership la nivel mondial şi cred că este o ocazie de a consolida conceptul şi politica activă de autonomie strategică europeană”, a concluzionat înaltul oficial al UE.
Sursa: https://www.agerpres.ro