Țările NATO vor lua decizii „foarte semnificative” la summitul de luna viitoare de la Vilnius, pentru a aduce Ucraina mai aproape de alianța nord-atlantică şi pentru a întări capacitatea de descurajare şi apărare a blocului militar, a anunțat marți secretarul general Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg a menţionat în discursul rostit în deschiderea summitului B9 de la Bratislava că aliaţii îşi vor întări sprijinul pentru Ucraina cu un pachet multianual de asistenţă pentru a o ajuta în tranziţia de la epoca sovietică la standardele NATO, potrivit unui comunicat difuzat pe site-ul alianţei, preluat de Agerpres.
„Toţi aliaţii sunt de acord că uşa NATO rămâne deschisă, că Ucraina va deveni membră a Alianţei şi că Rusia nu are veto”, a subliniat el.
Statele aliate intenţionează de asemenea „să se angajeze faţă de noi planuri de apărare şi un nou model” al forţelor, presupunând un număr mai mare de trupe cu un nivel ridicat de pregătire de luptă şi o capacitate de comandă şi control întărită a Alianţei. Jens Stoltenberg a amintit totodată de necesitatea ca aliaţii să-şi întărească angajamentul de a creşte investiţiile în apărare la cel puţin 2% din PIB. Secretarul general al NATO a asigurat în acelaşi timp că lucrează „din greu” pentru a asigura că Suedia va deveni „în scurt timp membră deplină” a Alianţei. Stoltenberg a evocat în alocuţiunea sa şi situaţia din Ucraina, afirmând că „războiul neprovocat al preşedintelui (rus Vladimir) Putin împotriva Ucrainei a schimbat mediul nostru de securitate pe termen lung” şi că „Rusia a distrus pacea în Europa”. În referire la distrugerea, marţi, a barajului de la Kahovka, în regiunea Herson, el a spus că aceasta „pune în pericol mii de civili şi provoacă pagube grave mediului” şi „reprezintă un gest revoltător care demonstrează din nou brutalitatea războiului rus din Ucraina”.