Studiu: Neaplicarea recomandărilor expertizei anticorupție la elaborarea actelor legislative și normative a prejudiciat bugetul public cu circa 2,5 miliarde lei
Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020 au prejudiciat bugetul public național estimativ cu circa 2,5 miliarde lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova.
Autorii studiului au analizat felul în care autoritățile statului au aplicat prevederile referitor la expertiza anticorupție – un instrument de prevenire a corupției, care evaluează în ce măsură conținutul proiectelor de acte legislative și normative corespunde standardelor anticorupție naționale și internaționale. Totodată, prin această expertiză, Centrul Național Anticorupție (CNA) identifică normele care favorizează sau pot favoriza corupția și elaborează recomandări pentru excluderea sau diminuarea efectelor acestora.
Astfel, CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.
Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.
De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.
Studiul „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact” a fost realizat în cadrul proiectului „Lupta cu corupția prin consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Cu suportul PNUD Moldova a mai a fost evaluată eficiența expertizei anticorupție pentru perioadele: 2010-2015 și 2016-2018.