Summitul Platformei Crimeea condamnă ocuparea şi militarizarea de către Rusia a peninsulei ucrainene
Platforma Crimeea, care a reunit la Kiev reprezentanţi din 46 de ţări, inclusiv Republica Modova, a adoptat o declaraţie finală în care a condamnat ocuparea şi militarizarea peninsulei anexate de Rusia în 2014.
Participanţii ”nu recunosc şi condamnă în continuare ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale” şi îşi confirmă angajamentul faţă de ”suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”, semnalează documentul, adoptat cu o zi înaintea aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenţei Ucrainei.
”Orice modificare a statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol ca parte integrantă a teritoriului suveran al Ucrainei nu este şi nu va fi recunoscută”, arată declaraţia comună.
Documentul avertizează că ”militarizarea în curs în Crimeea subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre.”
Semnatarii declaraţiei mai notează că ”eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegale sunt inadmisibile” şi condamnă încălcările drepturilor omului în peninsulă. Statele semnatare menţionează, de asemenea, că vor examina noi sancţiuni împotriva Rusiei.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a susţinut la summit că a început ”numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea, a menţionat că declaraţia finală adoptată este deschisă semnării şi de către alte state sau organizaţii.
Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o ”strategie de dezocupare” a peninsulei, dar ”Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea ”eliberării” peninsulei, a admis Volodimir Zelenski, care a cerut ”consolidarea sancţiunilor” împotriva Moscovei.
El a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o ”bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.
Președintele țării, Maia Sandu, a declarat în cadrul Summit-ului de inaugurare a „Platformei Crimeea” că „peninsula este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional”. Sandu a afirmat că, în prezent „ordinea regională este în pericol”, fapt pentru care trebuie să se soluționeze cât mai rapid conflictele.
„Cu toții trebuie să revenim la soluționarea pașnică și politică a litigiilor. Trebuie să combatem împreună amenințările la adresa securității regionale. Cu toții trebuie să trasăm o cale diferită – una constructivă și durabilă”, a conchis Maia Sandu.
În acest timp, Kremlinul a calificat drept ”antirusesc” summitul organizat de Ucraina. ”Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. (…) Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage ”concluziile corespunzătoare”.
Cu o reacție au venit și socialiștii de la Chișinău care și-au exprimat nedumerirea în legătură cu participarea Maiei Sandu la acest eveniment. Potrivit PSRM, ”scopul „Platformei Crimeea” nu este cel de a ajuta Crimeea și populația acesteia, nu este vorba despre programe de dezvoltare pentru peninsulă, rezolvarea problemei statutului său legitim, ci izolarea Federației Ruse, crearea unui front anti-rus și crearea de noi linii de separare în Europa”.
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 au fost reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor. La summit a luat parte şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Sursa: https://www.agerpres.ro