Ţările baltice studiază posibilitatea extinderii adăposturilor antiaeriene din cauza războiului
Țările baltice se gândesc la cum să-și protejeze cetățenii împotriva unor eventuale atacuri rusești, ceea ce a provocat o dezbatere despre starea adăposturilor antiaeriene din epoca sovietică și despre nevoia de a le extinde, în condițiile în care liderii europeni vorbesc despre o posibilă confruntare între NATO și Moscova, relatează duminică EFE.
Şefa executivului leton Evika Silina a declarat săptămâna aceasta că ţara examinează adăposturile antiaeriene din epoca sovietică şi explorează posibilitatea finanţării cel puţin parţială a adaptării unor clădiri private în acest scop, scrie Agerpres.
Ministrul de Finanţe al Letoniei, Arvils Aseradens, a adăugat că autorităţile iau în calcul utilizarea fondurilor europene pentru a subvenţiona adaptarea adăposturilor de către persoane fizice.
În căutare de adăposturi în Riga
Marţi, o subcomisie a parlamentului leton a dezbătut starea adăposturilor antiaeriene din Riga, după ce luna trecută Ministerul de Interne a prezentat un raport conform căruia nu există date referitoare la câte dintre adăposturile antiaeriene sovietice mai sunt încă operaţionale.
După cum le-a explicat deputaţilor Gints Reinsons, şeful Protecţiei Civile din Consiliul Municipal, există aproximativ 150 de adăposturi care, teoretic, ar putea fi folosite, dar condiţiile în care se găsesc variază şi multe prezintă probleme serioase.
„După atâţia ani de abandon din partea protecţiei civile, acum am adunat toate informaţiile disponibile despre adăposturile antiaeriene„, a declarat pentru EFE viceprimăriţa din Riga, Linda Ozola.
Deşi până acum nu au fost o prioritate, „în situaţia geopolitică actuală contextul se schimbă foarte, foarte repede„, a spus Ozola, care a adăugat că pe baza experienţelor Ucrainei se studiază adaptarea tunelurilor subterane şi a parcărilor.
Ultimul inventar, în 2008
Preşedintele serviciilor de protecţie civilă, Uldis Kevers, a declarat pentru EFE că ultimul inventar al adăposturilor din Letonia datează din 2008 şi chiar şi atunci acestea erau deteriorate, deoarece din 1991 nu s-a făcut nicio investiţie în modernizarea lor, iar guvernul nu a mai plătit pentru întreţinerea acestora.
Din cele 311 adăposturi identificate la acel moment, 24% aveau infiltraţii, 25% suferiseră avarii la stâlpii de rezistenţă şi 44% aveau sistemul de ventilaţie demontat.
Potrivit lui Kevers, aceste structuri – dintre care se estimează că înainte de 1989 existau aproximativ o mie în Letonia, cu o capacitate de a adăposti 5% din populaţie – au fost supuse actelor de vandalism şi „şi-au depăşit de mult durata de viaţă utilă„.
Detalii, AICI