Procurorul general Alexandr Stoianoglo ar fi una dintre principalele arme ale liderului PSRM, Igor Dodon și respectiv ale Moscovei, împotriva președintelui pro-european Maia Sandu, se arată într-un editorial al publicației The Brussels Times. Moscova nu ar fi cedat niciodată controlul, în pofida voturilor exprimate de cetățeni.
Atât Igor Dodon, cât și Moscova, ar putea încerca să o împiedice pe Maia Sandu pentru a nu-i permite să realizeze reformele promise și, respectiv, să provoace dezamăgirea alegătorilor săi, se arată în editorial. Pentru realizarea acestui scop ar putea fi folosite instrumente precum propaganda și analiștii plătiți.
Unul dintre principalele instrumente ale lui Dodon ar fi, însă, procurorul general Alexandr Stoianoglo. Autorul face incursiune în istorie și amintește despre procedurile controversate în urma cărora a fost ales oficialul în această funcție. Încercarea Maiei Sandu, pe atunci în calitate de prim-ministru, de a bloca numirea lui Stoianoglo în 2019, s-a soldat cu acordarea votului de neîncredere din partea Parlamentului.
„Impunând candidatura lui Stoianoglo la șefia Procuraturii Generale, Moscova rezolva mai multe probleme simultan. În primul rând, l-a apărat pe protejatul său corupt Igor Dodon și, în al doilea rând, a eliminat-o temporar pe Sandu, al cărei cabinet pro-occidental devenea din ce în ce mai popular. Drept urmare, guvernarea absolută a lui Dodon a fost prelungită pentru aproximativ un an. Iar Moldova s-a pomenit aruncată înapoi cu ani”, susține autorul articolului.
The Brussels Times relatează și despre faptul că Stoianoglo a fost unul dintre avocații lui Grigori Karamalak, cunoscut în lumea interlopă drept Bulgaru, care locuiește în prezent la Moscova. Conform publicației, acesta a fost „angajat cu norma întreagă la FSB”. De asemenea, în editorial este remarcă și faptul că Karamalak a fost condamnat la 20 de ani de pușcărie, însă imediat ce Stoianoglo a preluat conducerea Procuraturii dosarul ar fi fost clasat.
Jurnaliștii susțin că la fel s-a întâmplat și cu dosarul numit Laundromat. Cei 13 judecători par să fi scăpat de pedeapsă, iar unul dintre presupușii autori ai schemei, Veaceslav Platon, a fost eliberat din închisoare.
„Platon, care a fost implicat direct în așa-numitul furt al secolului, furtul unui miliard de euro din sistemul bancar al Moldovei, a fost condamnat la 18 ani de închisoare. Dar Stoianoglo a găsit o oportunitate cvasi-legală de a-l elibera pur și simplu pe scandalosul om de afaceri, fără a revizui sentința, fără amnistie. Acest lucru ar fi imposibil fără acoperire politică, iar acoperirea a fost, aproape sigur, asigurată de Dodon. După ce a părăsit zidurile închisorii de la Chișinău, Platon, se pare, l-a răsplătit cu generozitate pe Stoianoglo”, afirmă autorul.
Articolul informează și despre pachetul de acțiuni de la Moldindconbank, care ar fi controlat prin interpuși de Platon, dar ar fi ajuns în mâinile soției lui Stoianoglo. Publicația scrie că oficialul ar fi implicat deja Procuratura în interesele lui Dodon, punctând că mai mulți rivali politici ai lui Dodon i-au devenit peste noapte aliați politici și i-au asigurat majoritatea în Parlament, decizii care ar fi fost luate sub presiunea ofițerilor. De asemenea, este menționat cazul lui Vlad Filat, dar și dosarele în care este vizat Dodon, de exemplu cazul „kuliok” sau Bahamas, despre care publicația europeană scrie că ar fi rămas fără atenția lui Stoianoglo.
Autorul editorialului se arată convins că procurorul va fi utilizat și în viitoarea campanie pentru alegerile parlamentare anticipate împotriva oponenților politici ai lui Dodon și ai Moscovei.
„În primul rând – împotriva Maiei Sandu. Probabil, în viitorul apropiat ar putea fi inițiate dosare penale împotriva reprezentanților anturajului său, fiind invocate anumite pretexte. „Provocatorii” experimentați ai FSB cu conexiuni în lumea ilicită. Platon, Usatîi, Karamalak își vor juca rolul în campania de discreditare a președintelui și a echipei sale. Rolul principal este însă atribuit procurorului general Stoianoglo, cu puterile sale nelimitate și statutul de inviolabilitate”, se încheie materialul publicat de „The Brussels Times”.