Președintele american Donald Trump pare tot mai aproape să dea vina pe aliații europeni pentru eșecul relansării procesului de pace în Ucraina. După o lună de gesturi diplomatice spectaculoase, dar fără rezultate concrete, Casa Albă intră într-o nouă etapă: justificarea stagnării prin plasarea responsabilității în afara cercului decizional american.
Potrivit The Times, Trump și-a petrecut ultimele săptămâni încercând să obțină o întâlnire directă între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Însă, în lipsa unui consens și cu tot mai puțină răbdare, liderul american își reorientează mesajul – acum spre Bruxelles.
Diplomația scenică și tăcerea rezultatelor
După summitul de la Anchorage, Alaska, unde a discutat cu Putin, și o serie de întrevederi la Washington cu lideri europeni și cu Zelenski însuși, Trump se aștepta la un progres rapid. Însă întâlnirea bilaterală Putin-Zelenski, pe care o considera cheia relansării păcii, nu s-a concretizat.
Surse de la Casa Albă, citate de jurnaliști britanici, susțin că Trump începe să vadă în aliații europeni o frână mai degrabă decât un sprijin: „Unii europeni îi dau de înțeles Kievului că merită să aștepte o ofertă mai bună”, spun aceștia. Președintele american, fidel propriei viziuni în care „ambele părți sunt vinovate”, pare să repete retorica din luna iunie, când a evitat impunerea unui calendar strict pentru încetarea focului.
„Mi-am dorit sincer ca lucrurile să se încheie”, a declarat Trump într-un interviu acordat site-ului conservator The Daily Caller. A admis, totodată, că miza sa principală era relația personală cu Vladimir Putin: „Am avut o chimie bună. Ani întregi ne-am înțeles bine. Am crezut sincer că putem rezolva asta împreună.”
„Poate mai trebuie să se bată puțin”
Într-un comentariu care a atras reacții prudente în cancelariile europene, Trump a sugerat că războiul ar trebui să continue, măcar pentru o vreme: „Poate mai trebuie să se bată puțin. Nu are sens, dar tot o fac.” În aceeași intervenție, a adăugat că o întâlnire trilaterală e „sigur” pe agendă, deși nu este clar când sau în ce format.
Detalii, AICI