Ucraina post-război: cum și cu cine?
De la începutul războiului, Ucraina a fost părăsită de opt milioane de cetățeni. Potrivit statisticilor ONU, 47% dintre aceștia aveau studii superioare, în condițiile în care doar 24% din populație au studii superioare. Se poate deduce din aceste informații că Ucraina suferă de un exod al creierelor. Care este amploarea fenomenului?
Comparând cu situația din Rusia, de unde au plecat circa un milion de cetățeni după izbucnirea războiului, dintre care 81% cu studii superioare, exodul creierelor este de aproape 17 ori mai mare în cazul Ucrainei, având în vedere numărul mare de refugiați. Comparând cu situația din statele foste socialiste care au aderat la UE, despre care un volum publicat recent arăta că au suferit cel mai mare declin demografic și exod al creierelor pe timp de pace din întreaga istorie modernă, situația din Ucraina nu face decât să se înscrie într-o tristă medie.
Sarcina reconstrucției Ucrainei este dificilă privind din această perspectivă. Iar la ea se mai adaugă una – revenirea de la guvernarea de război la cea pe timp de pace. Winston Churchill este cel mai cunoscut premier al Marii Britanii, cel care a adus victoria în cel de-al Doilea Război Mondial, însă Churchill a pierdut alegerile chiar în anul victoriei, în 1945. Unii istorici spun că asta s-a întâmplat pentru că britanicii erau sătui de Churchill, în timp ce alții arată că oamenii au dorit să întoarcă pagina războiului și au renunțat la liderii pe care ii asociau cu războiul. Ce se va întâmpla cu Volodimir Zelenski? Va avea soarta politică a lui Churchill?
”Actorul Zelenski s-a transformat într-un erou în Ucraina și a ajuns să simbolizeze spiritul războiului”, scrie Eurointelligence. Perioada reconstrucției, simultan cu procesul aderării la UE, fie el unul rapid sau de durată (așa cum estimează majoritatea analiștilor) va presupune multe negocieri și multe condiționări. ”Va fi capabil Zelenski să se transforme și să poată negocia detalii plictisitoare într-o Ucraina care nu mai este în război? Aderarea la UE presupune multe asemenea negocieri, nu pumni în ușa Europei”, scrie Eurointelligence.
Citește articolul integral AICI