Ambasadorii statelor membre pe lângă Uniunea Europeană, reuniţi în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER), vor discuta miercuri despre primele sancţiuni potenţiale legate de ameninţările hibride ruse precum subminarea alegerilor, atacuri cibernetice şi sabotaj economic, au declarat marţi diplomaţi europeni, citaţi de Reuters, citat de Agerpres.
O listă de 16 persoane şi trei entităţi ar putea fi adăugate noului cadru de sancţiuni convenit în octombrie ca răspuns la înmulţirea acestor atacuri în blocul comunitar după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape trei ani.
Ministrul de externe ceh Jan Lipavsky a afirmat săptămâna trecută că până la 100 de incidente produse în acest an în Europa pot fi „atribuite atacurilor hibride, spionajului şi operaţiunilor de influenţare ruse”.
„Trebuie să trimitem Moscovei un semnal puternic că acest lucru nu va fi tolerat”, a accentuat Lipavsky.
Majoritatea ţintelor vizate de sancţiunile propuse de Comisia Europeană sunt ruse. Pe listă se află, de asemenea, trei persoane din Republica Moldova, Georgia şi Cote d’Ivoire.
În luna mai, NATO a afirmat că în Europa au sporit atacurile atribuite Rusiei, principalele ţări vizate fiind Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Regatul Unit.
Uniunea Europeană face eforturi pentru a limita influenţa rusă. În ultimele săptămâni, partidul Visul Georgian, aflat la guvernare la Tbilisi, a anunţat că va amâna până în 2028 demersurile pentru aderarea Georgiei la UE.
Între timp, Curtea Constituţională a României a anulat săptămâna trecută primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma acuzaţiilor de ingerinţă rusă, mai scrie Reuters.