UE și-a cam epuizat opțiunile privind sancțiunile, să se îndrepte spre sprijin militar și financiar

„Nu mai sunt multe de făcut din punct de vedere al sancțiunilor, dar putem continua să creștem sprijinul financiar și militar”, a declarat Borrell la Stockholm, în urma unei întâlniri a miniștrilor apărării din UE.

În ultimul an, UE a aprobat 10 runde de sancțiuni împotriva Moscovei menite să îngreuneze finanțarea războiului și să priveze Rusia de echipamente tehnologice și piese de schimb pentru arme care să fie folosite împotriva Ucrainei.

„Dar într-adevăr, la un an de la invazie, ajungem la capătul scării”, a recunoscut Borrell când a fost întrebat despre următorii pașipe care blocul ar putea să îi facă ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

„Răspunsul este întotdeauna același – să sprijinim în continuare Ucraina. Ucraina are nevoie de mulți bani doar pentru a menține echipamentele în funcțiune, un stat aflat în război are multe nevoi financiare – acest lucru va necesita mult efort din partea noastră – așa că sancțiunile și sprijinul militar nu sunt totul”.

Borrell a spus că operațiunile pe câmpul de luptă sunt „la latitudinea Ucrainei”, dar responsabilitatea Europei „este să le sprijine, inclusiv prin furnizarea de arme și muniție”.

Europa, a adăugat el, are capacități financiare care ar trebui convertite în capacități militare și duse în prima linie, cu pregătire adecvată pentru soldații ucraineni.

În afară de muniție?

Pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale Ucrainei pe câmpul de luptă către o probabilă ofensivă rusă de primăvară, miniștrii apărării din UE au convenit, în principiu, miercuri (8 martie) să continue cu planurile de accelerare a furnizării de muniție de 155 de milimetri către Ucraina.

Borrell a propus un plan pentru care va folosi banii deja alocați prin Facilitatea europeană pentru pace, care a acordat 3,6 miliarde de euro pentru înarmarea Ucrainei de la începutul invaziei în februarie anul trecut și a fost completat recent cu încă două miliarde de euro pentru 2023.

Planul, dacă va fi aprobat, ar prevede folosirea unui miliard de euro, bani oferiți statelor membre care furnizează Ucrainei muniție din stocurile rămase, și încă un miliard de euro pentru plasarea comenzilor comune de achiziții.

Cu toate acestea, statele membre încă nu au comunicat detalii cu privire la finanțarea efortului comun masiv de cumpărare de muniții.

„Deocamdată, avem nevoie de un acord privind cele două miliarde de euro – dacă acest lucru nu va fi suficient, atunci vom reveni la el pentru că nu știm câtă muniție putem cumpăra cu aceste două miliarde de euro – depinde de prețul final și de livrare, iar nevoia se va schimba, de asemenea, în funcție de natura războiului”, a spus Borrell.

BorrelI a avertizat că, în cazul în care statele membre ale UE convin să utilizeze cele două  miliarde de euro pentru muniție pentru Ucraina, Facilitatea europeană pentru pace va avea nevoie de mai multe resurse pentru orice altceva, „în întreaga lume și chiar și pentru Ucraina”.

Întrebat despre modul în care UE ar putea evita o abordare de tip „bandaj” – completarea fondului din când în când, pe măsură ce e nevoie – șeful diplomației europene a spus că statele membre vor trebui să decidă în curând.

„Întrebarea este: vrem să continuăm să folosim acest instrument pentru a înarma Ucraina și să sprijinim armatele partenerilor noștri, de exemplu, în Africa? Există o mulțime de angajamente”, a spus Borrell.

„Vrem să continuăm să fim un actor global? Asta costă bani, iar statele membre vor trebui să decidă”, a adăugat el.

Industria UE în primul rând

UE caută, de asemenea, țări din afara blocului care să se alăture eforturilor sale. Norvegia și-a exprimat deja interesul și Canada este posibil să se alăture.

Cu toate acestea, statele membre sunt împărțite dacă să includă țări din afara UE, în special Franța pledând pentru utilizarea finanțării comune pentru achiziționarea de muniție fabricată în UE.

Borrell a spus că primul miliard de euro poate fi absorbit cu ușurință de industria europeană, deoarece „avem producători europeni care pot produce acest tip de muniție”.

Răspunzând criticilor că o soluție europeană ar putea fi depășită de țări terțe precum SUA sau Marea Britanie, care ar putea furniza muniție mai rapid, Borrell a spus că, „dacă există o cerere clară susținută de bani, atunci industria [europeană] va începe să producă mai mult”.

„Firmele se adaptează la cerere – dacă există o cerere clară, industria reacționează. Dacă nu este o cerere rezolvabilă și nu este clar cât de mult trebuie produs, acestea sunt reticente în a-și crește capacitatea de producție”.

„De aceea achizițiile comune trimite un semnal puternic industriei – aceasta este cererea noastră”, a adăugat el.