Doar doi candidați vor figura pe buletinele de vot la așa-zisele alegeri prezidențiale programate pe 12 decembrie în regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova. Conform media locale, citate de Radio Chișinău, conținutul buletinelor de vot a fost, deja, aprobat de comisia electorală din entitatea, nerecunoscută internațional, intitulată republica moldovenească nistreană. Actualul lider separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, e, spun analiștii, sigur de victorie, fiindcă va fi concurat doar de un antreprenor din satul Hârtop, raionul Grigoriopol.
Autoritățile constituționale de la Chișinău au calificat ca fiind ilegale pretinsele ”alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană”. La un an de la alegerea sa în funcția de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski. La începutul mandatului său, Maia Sandu a spus că nu are de ce se întâlni cu liderul separatist și că în reglementarea dosarului transnistrean va pune accent pe eliminarea schemelor de corupție și pe retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului.
Chișinăul pledează în continuare pentru retragerea trupelor ruse din estul Republicii Moldova – a declarat, pe 17 noiembrie, la Moscova, ministrul de Externe, Nicu Popescu, la conferință de presă comună cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Această prezență contravine statutului de neutralitate stipulat în Constituție, iar retragerea armatei ruse este o prioritate a politicii noastre externe – a spus Popescu despre trupele pe care fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat să le retragă încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999. Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti.
Născut în 1970, în Siberia, în familia unui militar sovietic de etnie ucraineană, Krasnoselski s-a mutat cu familia în actuala Republica Moldova, la Bender (Tighina), pe când avea opt ani. El a fost milițian, înainte de a fi numit, în 2007, ministru de Interne al republicii autoproclamate. În același an, anunța că „cimitirul ostașilor români de la Tighina va fi lichidat, iar pe locul său va fi inaugurat un complex memorial al ostașilor Armatei Roșii, căzuți în luptele împotriva ocupanților fasciști”. Un an mai târziu, Uniunea Europeană l-a inclus pe o listă a separatiștilor cărora li s-a interzis călătoria în spațiul comunitar, fiind considerat răspunzător de împiedicarea soluționării politice a conflictului din Transnistria. Ucraineanul Krasnoselski e așa-zis președinte din 2016, fiind al treilea personaj care conduce entitatea secesionistă, după rusul Igor Smirnov (1991-2011) și ucraineanul Evgheni Șevciuk (2011-2016). Soţia preşedintelui nerecunoscut, Svetlana Krasnoselskaia, ar deține cetățenia română de șase ani.
Sursa: https://www.veridica.ro