Filmul documentar „Siberia din oase”, despre deportările sovietice din Basarabia din 1941-1949, a fost difuzat joi, pe 8 mai, în școlile din R. Moldova, în baza unui ordin al ministrului Educației. Directiva a trezit nemulțumirea politicienilor din opoziția filorusă și a iscat dezbateri în online.
Pe 8 mai, începând cu ora 12:00, în toate școlile publice și private, cu instruire în limba română sau rusă, elevii din clasele V-XII vor viziona obligatoriu filmul „Siberia din oase”, se arăta în ordinul semnat de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Proiecția în școli a documentarului care relatează tragedia deportărilor de pe actualul teritoriu al R. Moldova în timpul regimului sovietic a fost criticată de unii părinți, care au scris pe rețelele de socializare că le-ar putea afecta emoțional copiii.
Decizia ministerului a fost „condamnată” de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, care a acuzat „tentative de rescriere a istoriei” și „folosirea copiilor în scopuri de propagandă politică”. Într-o declarație, socialiștii se arată deranjați că proiecția are loc „în ajunul unei date sfinte pentru toți — aniversarea a 80-a de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
Dispută politică pe teme istorice
Deputatul partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate”, Radu Marian, a scris pe rețele că „opozitia pro-rusă și pro-război este în mare panică azi în Parlament”, explicând că reprezentanții opoziției ar fi „foarte iritați” de faptul că în toate instituțiile de învățământ se proiectează documentarul „Siberia din oase”.
Proiecția filmului a provocat discuții aprinse pe rețelele de socializare, unii comentând că filmul ar trebui să ajungă în școlii, în timp ce alții, dimpotrivă.
Deputata comunistă Diana Caraman susține că ar fi ajutat un grup de părinți să conteste în instanță ordinul Ministerului Educației de a arăta în școli filmul, pentru că acesta ar conține scene violente și ar „denatura adevărul istoric”.
Într-o reacție pentru Europa Liberă după denunțul în instanță, ministrul Perciun a spus că proiecția filmului va avea loc oricum și s-a arătat convins că „majoritatea absolută a școlilor vor organiza activitatea”.
Reprezentanții Ministerului Educației nu știu, deocamdată, dacă filmul a fost sau nu arătat în toate școlile din R. Moldova. Ei spun că filmul a fost introdus în programul activităților școlare pentru „a forma conștiința civică”.
„Pe de o parte, [filmul] le oferă elevilor ocazia de a reflecta asupra tragediilor provocate de regimurile totalitare ale secolului XX, iar pe de altă parte, pune în lumină valorile fundamentale europene: demnitatea umană, libertatea, drepturile omului și solidaritatea”, se arată într-un răspuns oferit de minister Europei Libere.
Filmul, care, potrivit celor de la minister, este „o resursă complementară”, ar trebui să-i ajute pe copii și „la înțelegerea trecutului”.
Câteva valuri și peste 70 mii de persoane deportate
Actualul teritoriu al R. Moldova a trecut în perioada sovietică prin trei valuri mari de deportări: în noaptea de 12 spre 13 iulie 1941, în cea de 5 spre 6 iulie 1949 și de 31 martie spre 1 aprilie 1951.
„Nu au fost doar cele trei mari deportări. Mai ales în perioada 1944-1949, au fost mai multe valuri mici ale deportărilor din acest spațiu. Într-un final, numărul celor care au fost deportați este de peste 70 de mii de persoane”, spune istoricul Ion Varta.
Specialistul afirmă că deportările au fost „un genocid în toată legea”, cu „consecințe dezastruoase” și constată că „o bună parte din populația R. Moldova nu cunoaște toate dramele prin care au trecut părinții și bunicii noștri”. El regretă, de asemenea, că despre aceste tragedii nu se vorbește permanent, la scara națională.
Preocupat constant de subiectul deportărilor, Varta consideră că decizia de a discuta în școli despre deportări este „salutabilă”, doar că ar trebui să se țină cont de vârsta elevilor „pentru că unele momente pot provoca emoții puternice”, în special, când e vorba de cei din clasele gimnaziale, care „vor face cunoștință pentru prima oară cu aceste pagini tragice din istoria noastră”.
Dar, în general, „este bine că tânăra generația va putea să cunoască ceea ce s-a întâmplat atunci, în primii ani după reanexarea spațiului românesc de la est de Prut de către imperiul sovietic”, a spus Ion Varta, în discuția cu Europa Liberă.
Filmul documentar „Siberia din oase” este regizat de Leontina Vatamanu și prezintă mărturiile a patru victime ale deportărilor.