Un final al războiului pe care nimeni din Ucraina nu și-l dorea și despre care puțini au convingerea că va fi durabil ar fi un acord prin care Kievul să cedeze 20% din teritoriul său Rusiei, în timp ce granița va fi puternic militarizată, relatează The Telegraph, într-o amplă analiză referitoare la cum ar putea arăta pacea.
Într-un scenariu pentru încheierea războiului, pacea va fi asigurată de cuvântul de gentleman al lui Vladimir Putin și de o forță multinațională europeană. Nici America, nici NATO nu vor fi obligate să apere Ucraina în eventualitatea în care Rusia atacă din nou.
Această înțelegere comportă riscuri evidente, dar este doar un aspect. Celălalt, care a șocat guvernele europene, este că Donald Trump și Putin par să fi discutat problema fără să se consulte cu nimeni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri cu vicepreședintele SUA, JD Vance. Dar a fost limpede că adevărata acțiune a avut loc între președinții american și rus, în altă parte.
Totuși, o înțelegere obținută de Trump nu trebuie să fie neapărat un dezastru pentru Ucraina.
Există atât riscuri, cât și oportunități, spune Pavlo Klimkin, fost ministru ucrainean de externe în perioada în care au fost negociate acordurile de la Minsk în 2014 și 2015.
Acestea au fost încheiate atunci doar pentru a câștiga timp, dar acum un acord este mult mai riscant, notează el.
„După câte înțeleg, pentru echipa lui Trump, angajarea în discuții cu Putin nu este doar despre acest proces de negociere. Este, de asemenea, despre încercarea de a-i decupla pe ruși de China, de a ne angaja cu ei în ceea ce privește stabilitatea strategică și multe alte chestiuni. Așadar, există riscul de tranzacții la mai multe niveluri”.
Cum ar arăta pacea
Datele unui acord privind încheierea războiului, așa cum le-a prezentat Pete Hegseth, noul secretar american al apărării, sunt următoarele: o revenire la granițele Ucrainei din 2014 ar fi „nerealistă”. Implicit, Rusia nu va fi obligată să renunțe la nimic din ce a ocupat, astfel că acordul ar presupune o înghețare a frontului pe liniile actuale.
În aceste condiții, ambele părți se simt probabil stimulate să lupte în următoarele zile și săptămâni pentru a-și asigura cât mai mult din acest front.
Presupunând că niciuna dintre ele nu obține o străpungere majoră, noua linie de contact s-ar întinde de la gura râului Nipru, în Marea Neagră, spre nord-est, până la Harkov.
Negocierile se vor purta probabil asupra detaliilor. Ucraina deține teritorii în Rusia, în regiunea Kursk, și ar putea fi în poziția să le schimbe pentru, de pildă, o fâșie din regiunea Harkov pe care Rusia o ocupă în jurul Kupiansk. Totuși, Moscova tot s-ar alege cu aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
În plus, Hegseth a spus limpede că orice garanție împotriva unei invazii rusești trebuie să vină de la o forță „non-NATO” formată din trupe europene, nu și americane.
Aceste condiții le creează temeri ucrainenilor în măsura în care ei apreciază că apartenența la NATO este singura garanție de securitate capabilă să descurajeze Rusia să vină după mai multe teritorii în viitor.
Pe de altă parte, sugerează unele voci de la Kiev, o posibilitate e că Trump nu schimbă neapărat conversația, cât este revigorant de sincer în această privință.
„Trump a modificat semnificativ poziția față cea care era de facto poziția administrației anterioare”, observă Oleksandr V Daniluk, fost consilier al șefilor apărării și informațiilor ucrainene și analist la Royal United Services Institute.
„Biden nu vedea Ucraina în NATO și a fost categoric în această privință”.
În schimb, fostul oficial sugerează că declarația lui Hegseth despre refuzul SUA de a angaja forțe ar putea servi ca un îndemn util pentru națiunile europene.
„Acum, de fapt, avem niște vești pozitive despre viziunea Americii referitor la implicarea trupelor europene în garanțiile de securitate pentru Ucraina”, susține el.
Citește mai mult AICI