Rezistența micuțului Grossenhain față de o nouă fabrică de armament arată cum planul guvernului pentru o politică externă asertivă pierde teren.
Când liderii guvernamentali din Saxonia au aflat că Rheinmetall, cel mai important producător de armament din Germania, se gândea să construiască o nouă fabrică de muniții în fostul stat est-german, au avut viziuni de boom economic, scrie nytimes.com.
Era o șansă, au crezut ei, de a profita de istoricul aerodrom al orașului – care a găzduit Baronul Roșu în Primul Război Mondial, naziștii în Al Doilea Război Mondial și sovieticii în deceniile următoare – pentru a aduce sute de locuri de muncă și o parte dintr-o infuzie uriașă de fonduri federale pentru reconstrucția forțelor armate germane, care au fost epuizate.
Aleșii din orașul ales, Grossenhain, cu o populație care se apropie de 20.000 de locuitori, au văzut lucrurile altfel.
16 din cei 22 de membri ai Consiliului Local au semnat o scrisoare adresată cancelarului Olaf Scholz, îndemnându-l să blocheze proiectul. Aripa locală a Alternativei pentru Germania, sau AfD, partidul politic de extremă-dreapta în revenire, a organizat un miting în luna iunie, în care vorbitorii au denunțat vânzările de arme către Ucraina. Locuitorii s-au aliniat pentru a semna o petiție distribuită de Partidul Stângii din oraș.
„Respingem o nouă utilizare economico-militară după ani de utilizare militară”, scria în petiție. „Nu vrem să fim implicați în războaie în toată lumea într-un mod ocolit”.
Poate ușor de ignorat ca fiind o politică de oraș mic, revolta din micul Grossenhain dezvăluie de fapt o neliniște mult mai mare în rândul unor germani, în special în fostul est comunist, cu privire la angajamentul țării lor de a înarma Ucraina, în ciuda „Zeitenwende” sau a punctului de cotitură al cancelarului către o politică externă mai asertivă.
Detalii, AICI