Va intra România în război pentru Ucraina? Ce spune un general român despre dezinformările ce vizează armata
Interviu realizat de Marian Voicu
Criza din Ucraina este marcată și de o intensificare a narațiunilor false menite să decredibilizeze NATO și să submineze încrederea în acesta. România a fost și ea ținta unor astfel de narațiuni – se pregătește de război, își mobilizează rezerviștii, are o armată slabă, dotată cu echipamente depășite etc. Veridica a stat de vorbă cu șeful Direcției Informare și relații publice a MApN, generalul de brigadă Constantin Spînu, despre eforturile făcute de armată pentru a combate dezinformările care o vizează.
Imagini cu tancuri transportate spre nord, „dovadă” că România intră în război, sau dezinformare?
VERIDICA: În ultimele săptămâni au fost difuzate imagini care arată tiruri transportând tancuri către frontiera de nord a Romaniei, cea cu Ucraina. „România intră în război!”, s-a spus, „asta este dovada!”. Care este adevărul?
CONSTANTIN SPÎNU: Nu este pentru prima dată când observăm o astfel de atitudine în social media. Vă aduceți aminte, atunci când România a trecut prin primele săptămâni ale pandemiei a fost decretată starea de urgență. Au fost imagini similare care arătau coloane de tehnică militară care se deplasau pe drumurile țării și atunci se spunea că se deplasează spre capitală pentru a carantina, pentru a bloca Bucureștiul. [Nici de data aceasta] nu ne-a luat prin surprindere. Am urmărit foarte, foarte atenți ce se întâmplă și am încercat să strângem cât mai multe dintre înregistrările de acest fel pentru a le putea explica. A fost relativ simplu să le identificăm, pentru că aveam toate datele. Unele erau filmate chiar de noi, erau preluate de pe canalele de comunicare online ale Ministerului Apărării Naționale, erau vechi de câteva luni, unele chiar de doi-trei ani. Evident că erau prezentate ca fiind acțiuni recente, în diferite narative, fie tehnică românească, fie tehnică a altor state care se deplasa pe străzile din România și evident într-un context legat de situația din Ucraina
VERIDICA: Care fusese contextul în care au avut loc aceste exerciții militare?
CONSTANTIN SPÎNU: În fiecare an am desfășurat exerciții împreună cu aliații și partenerii României, fie sub egida NATO, fie exerciții multilaterale internaționale sau bilaterale. Ele fac parte dintr-un program de pregătire care este cât se poate de transparent, există un calendar pe câțiva ani înainte. Acum ne pregătim, de exemplu, pentru exercițiile din 2022 și 2023. În România, cam la fiecare doi ani avem exerciții mai mari. Anul următor sunt exerciții pe partea de nord a flancului estic; există o repartiție a încărcăturii de exerciții și activități de instruire în comun, scopul acestora fiind de a crește gradul de interoperabilitate, adică de a învăța să lucrăm unii cu alții – suntem 30 de state membre NATO, 30 de culturi militare diferite, care trebuie armonizate, inclusiv la nivelul echipelor mici: tehnică diferită, proceduri diferite, care trebuie armonizate cu standarde de operare comune, acesta fiind scopul pentru care facem astfel de exerciții. Ce ați văzut în aceste filmulețe? Tehnică militară americană care fie se deplasa către Cincu, fie se întorcea de la Cincu. Anul trecut am avut un exercițiu în Cincu și am prezentat chiar postările din timpul acelui exercițiu. Au fost alte coloane de tehnică militară, ale noastre sau ale partenerilor și aliaților noștri, care se deplasau de la sau către anumite exerciții în ultimii ani sau anul trecut.
(…)
Criza din Ucraina „nu este o situație de securitate care vizează direct România sau orice altă țară membră NATO”
VERIDICA: O altă știre ne spune că americanii de la baza Kogălniceanu se plâng că facturile sunt prea mari și au pus în vedere statului român că ar putea închide baza de la Kogălniceanu, ba chiar și scutul de la Deveselu.
CONSTANTIN SPÎNU: Ăsta este un narativ pe care l-am observat în ultima vreme. Speculația evident pleacă de la creșterea prețurilor. Este o realitate obiectivă la energie, trebuie spus că, atât la la Deveselu cât și la Mihail Kogălniceanu, partenerii noștrii americani sunt găzduiți în facilități românești, deci bazele militare unde sunt instalate elementele scutului antirachetă de la Deveselu și unde sunt elementele de infrastructură și tehnica și forțele americane sunt bazele militare ale Armatei României, care au același regim ca orice altă bază și unitate militară a României. Da, cu siguranță, și noi, ca în orice alt domeniu al statului român al administrației publice, avem aceleași provocări în ceea ce privește prețul la energie. Chiar am răspuns recent unei publicații și am spus, da, achiziționăm energia la fel ca orice altă instituție de pe piața energiei. Nu este nimic deosebit în ceea ce ne privește pe noi față de școli, spitale sau orice alte entități ale statului român.
VERIDICA: Dar există vreo plângere din partea americanilor?
CONSTANTIN SPÎNU: Nu există nicio plângere. Este un narativ care pare tentant, i-aș spune de natură speculativă. Nu îl tratăm cu superficialitate. Astfel de teme denotă și niște direcții de acțiune viitoare în zona aceasta a dezinformării.
VERIDICA: În fine, ați spus că e o situație obișnuită în ceea ce privește ordinele de chemare și exercițiile militare, nimic neobișnuit. Unii ar putea spune, bine, dar dacă toate lucrurile astea sunt obișnuite, dar situația este una neobișnuită, într-unul din scenarii, să spunem cel mai grav, în care Rusia va ataca într-o ofensivă generală Ucraina, este pregătită armata română?
CONSTANTIN SPÎNU: Sunt mai multe planuri de discuție aici. M-aș referi, în primul rând, la faptul că săptămâna trecută a existat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a țării în care, la final, președintele României a explicat direcțiile principale de pregătire și de acțiune ale statului român, nu doar ale Armatei României, pentru că sunt mai multe planuri aici care se intersectează, astfel încât să fim pregătiți, spunea președintele, chiar și pentru cel mai grav dintre scenarii. În al doilea rând, trebuie să ținem cont de faptul că România este parte a NATO, a celei mai importante și mai puternice organizații politico-militare din istorie. De aceea, umbrela de securitate care se află deasupra României în acest moment cred că este cea mai importantă și mai puternică din istoria noastră ca stat. Măsurile de pregătire pe care le ia armata României trebuie privite în cele două planuri – măsuri la nivel național, care sunt integrate în cadrul sistemului național de apărare și securitate, dar și măsuri luate în cadrul aliat, în deplină colaborare și conlucrare cu aliații noștri, și ați observat deja mesaje cât se poate de puternice venite din partea unor lideri ai armatei, ai țărilor NATO, lideri puternici ai țărilor NATO. Vorbesc de președintele Statelor Unite, președintele Franței, premierul britanic și din partea germană, mesaje de susținere a țărilor aliate de pe flancul estic astfel încât să poată fi implementate măsuri adecvate de apărare. Niciodată Alianța nu va lua în considerare altfel de măsuri decât măsuri justificate de apărare, măsuri defensive, astfel încât țările de pe flancul estic, dar și Alianța în ansamblul ei, pentru că securitatea este indivizibilă și este aceeași pentru tot spațiul euroatlantic, deci cetățenii țărilor NATO să se simtă în siguranță în orice parte a spațiului euroatlantic s-ar afla. Aș spune că la momentul acesta, la modul cel mai realist, la nivel individual, românii nu ar trebui să se simtă în pericol, nu este o situație de securitate care vizează direct România sau orice altă țară membră NATO, însă, cu toate acestea, situația de securitate din regiune cu siguranță va avea efecte și influențe în toată această regiune, ba am spune în toată Europa și efecte la nivelul economiei globale, de exemplu, influențe în ceea ce privește lanțurile de aprovizionare cu energie sau alte materii prime, fluxuri migratorii, dar din punct de vedere al securității, românii și toate celelalte națiuni din cadrul spațiului euro-atlantic nu ar trebui să simtă o amenințare directă.
Citește interviul integral AICI