Republica Moldova se află într-un moment decisiv. Alegerile din această toamnă vor determina dacă țara va continua integrarea europeană sau va rămâne blocată într-o zonă gri, vulnerabilă influențelor externe. Parcursul european nu este doar o alegere geopolitică, ci o decizie care afectează direct viața de zi cu zi a cetățenilor.
Beneficiile cooperării cu UE
De la semnarea Acordului de Asociere, Moldova a obținut rezultate concrete:
-
investiții europene în infrastructură, educație, agricultură și guvernanță;
-
creșterea exporturilor moldovenești către piața UE, care a devenit principala destinație pentru produsele locale;
-
liberalizarea regimului de vize, ce a oferit cetățenilor libertatea de a călători, munci și studia în statele membre UE.
Aceste beneficii arată că integrarea europeană nu este o promisiune abstractă, ci un proces care aduce schimbări vizibile și tangibile.
Cum trăiesc oamenii în UE și cum arată alternativa estică
Comparând nivelul de trai, salariile, respectarea drepturilor și funcționarea statului de drept, diferențele sunt uriașe:
-
Țările baltice, care au ales calea europeană, au ajuns la standarde apropiate de media UE;
-
România, Polonia și Slovacia au cunoscut creșteri spectaculoase după aderare;
-
în schimb, Belarus și regiunile controlate de Rusia, precum Transnistria, rămân în sărăcie, cu instituții slabe și lipsă de libertăți.
Această comparație arată că opțiunea europeană nu este doar geopolitică, ci și o alegere între prosperitate și stagnare.
De ce „neutralitatea” este o iluzie
Mesajele de tip „nici cu Vestul, nici cu Estul” par atractive la prima vedere, dar în realitate sunt o mască pentru agende pro-ruse.
Partidele care adoptă poziții ambigue evită să se pronunțe ferm împotriva agresiunii ruse și cultivă o falsă impresie de echilibru. Neutralitatea, într-un context regional marcat de război și presiuni hibride, nu înseamnă independență, ci vulnerabilitate și izolare.
Corupția – obstacolul principal în calea integrării europene
Direcția geopolitică a Moldovei este influențată puternic de rețelele de corupție și de oligarhii care au interesul să mențină sistemul actual:
-
corupția sistemică este folosită pentru a bloca reformele;
-
politicienii corupți preferă relații cu regimuri autoritare, unde lipsa de transparență le permite să-și protejeze averile;
-
justiția selectivă și influența asupra procurorilor compromit eforturile de reformă și slăbesc încrederea cetățenilor.
Uniunea Europeană a condiționat sprijinul financiar și politic de progrese reale în combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Integrarea europeană și tolerarea corupției se exclud reciproc.
Cazurile de mare corupție, precum cele legate de Ilan Șor, arată cum interesele personale pot submina securitatea națională și pot deturna orientarea strategică a țării.
Concluzie
Viitorul Moldovei depinde de o alegere clară. Integrarea europeană aduce investiții, libertăți și creșterea nivelului de trai. Alternativa – stagnarea, izolarea și perpetuarea corupției sub influență estică – condamnă țara la instabilitate. Parcursul european nu este doar o opțiune geopolitică, ci o garanție pentru democrație, prosperitate și securitate.