Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles
Întreaga presă europeană scrie astăzi despre moartea mai mult decât suspectă, la Kiev, a opozantului bielorus Vitali Șișov, găsit marți spânzurat într-un parc al capitalei Ucrainei. Șișov, în vârstă de doar 26 de ani, şeful unui ONG, Casa belarusă în Ucraina, care îi ajuta pe compatrioţii săi fugiți din cauza represiunii de acasă, dispăruse luni dimineaţă după ce ieșise să facă jogging în Kiev.
În capitala Ucrainei, scrie la Londra The Guardian, Șișov ajuta alți fugari să se instaleze acolo, sau să ajungă în Polonia sau Lituania, țări relative sigure pentru cei scăpați din regimul lui Lukașenko. Șișov însuși fugise din Belarus în Ucraina în toamna lui 2020, după ce participase la manifestații împotriva lui Lukașenko, retrasează Kiev Post.
Potrivit prietenilor și iubitei lui, el fusese urmărit de „străini” în timp ce făcea jogging. După o zi de căutări, a fost găsit spânzurat în parc.
Acest lucru se întâmplă la câteva zile după incidentul cu atleta belarusă Kristina Timonovskaia care a anunțat că a fost obligată să se retragă de la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi ameninţată cu repatrierea forţată pentru că a criticat federaţia naţională de specialitate pe reţelele sociale. Ea e pe cale acum de a primi azilul politic în Polonia.
Le Monde scrie că anchetatorii ucraineni nu cred câtuși de puțin în ipoteza unei sinucideri a dizidentului belarus. La fel, în Spania El Pais relatează că potrivit anchetatorilor ucraineni corpul prezintă felurite contuzii și răni. Cu o zi înainte, portalul de investigații Bellingcat, specializat în studiul activității serviciilor secrete rusește, scrisese că a primit informații în legătură cu infiltrarea grupurilor de exilați belaruşi de către FSB (fostul KGB al Rusiei, din care provine și Putin).
„Belarus: medalia de aur a represiunii”, este titlul din Corriere della Sera, la Milano. În primăvară, Uniunea Europeană și Statele Unite au introdus noi sancțiuni, economice și individuale, atingând înalți responsabili ai regimului de la Minsk, precum și oameni de afaceri, și atingând sectoare cheie ale economiei. Belarus a răspuns anunțând, pe 28 iunie, ieșirea din Parteneriatul Estic cu UE și retragerea ambasadorului de la Bruxelles.
Regimul de la Minsk întreține acum relații toxice cu toți vecinii, mai puțin cu Rusia. Este limpede că Lukașenko consideră că nu mai are nimic de pierdut, că nu va lua în seamă sancțiunile și că el lasă în mod deliberat un mare număr de refugiați din țări asiatice să treacă frontiera în Lituania. Autoritățile lituaniene au distribuit imagini video în care pot fi văzuți migranți la frontieră sosind în vehicule similar cu cele ale grănicerilor belaruşi.
Cât despre relațiile cu Ucraina, ele sunt dintre cele mai încordate după ce Minskul a anunțat organizarea de zboruri spre Crimeea anexată de Rusia.
La Minsk, televiziunea de stat l-a prezentat pe Șișov ca pe un marginal fugit din țară, care cel mai probabil ar fi fost ucis pentru o afacere de datorii neplătite. Detaliu interesant, televiziunea de stat bielorusă nu a evocat în niciun fel ipoteza unei posibile sinucideri a dizidentului.
Rezolvarea cazului morții lui Șișov se va dovedi un test pentru Ucraina, care trebuie să arate că își poate conduce eficace serviciile chiar și sub presiunea unor vecini atât de turbulenți și ostili cum sunt Putin și Lukașenko.
Asta cu atât mai mult, cu cât până și ONU a cerut o «anchetă minuțioasă», cum o subliniază Le Figaro.
Kiev Post amintește și că în iulie 2016, tot în Kiev, un jurnalist bielorus, Pavel Șeremet (care colaborase și cu Europa Liberă) a fost omorât în centrul capitalei printr-o bombă plasată sub mașină și că “cinci ani mai târziu, acea crimă încă nu a fost elucidată”.
sursa: europa liberă