De mai multe săptămâni, NATO, SUA şi UE acuză Rusia că doreşte să invadeze Ucraina, ceea ce Moscova dezminte. Printre războiul declaraţiilor, ameninţări cu represalii şi recentul summit virtual Joe Biden-Vladimir Putin, iată patru întrebări ce pot ajuta la înţelegerea acestei crize, conform unei analize publicate joi de France Presse.
O invazie este ea realistă ?
Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Rusia că a comasat zeci de mii de militari la frontiera cu Ucraina în perspectiva unei invazii, pe care comandamentul militar ucrainean o consideră posibilă către sfârşitul lunii ianuarie. De partea ei, Moscova prezintă aceste desfăşurări drept acţiuni de rutină şi susţine că poate să-şi deplaseze trupele oriunde doreşte pe propriul său teritoriu.
În acest timp, experţii se întreabă asupra fezabilităţii unei astfel de ofensive militare în plină iarnă şi împotriva unei armate ucrainene experimentate după cei şapte ani de conflict cu separatiştii pro-ruşi din Donbas.
O confruntare ruso-ucraineană ar risca, aşadar, să implice un bilanţ în victime umane şi financiar nesustenabil.
În luna aprilie, Rusia comasase şi atunci circa 100.000 de militari la frontiera ucraineană, stârnind primele temeri ale unei invazii, care în cele din urmă nu a avut loc.
Totuşi, Kremlinul şi armata rusă au capacitatea de a acţiona foarte rapid, cum au dovedit-o la anexarea Crimeii în 2014 şi apoi în sprijinul oferit separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei.
Ce vrea Putin?
Moscova aminteşte fără încetare că are ”linii roşii” şi consideră că Ucraina se apropie periculos de acestea prin desfăşurarea de drone militare cumpărate din Turcia, prin reafirmarea ambiţiei de aderare la NATO şi solicitarea a tot mai multe arme occidentale.
La summitul virtual pe care l-a avut marţi cu Joe Biden, Vladimir Putin a cerut ”garanţii juridice” care să excludă posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, context în care liderul de la Kremlin acuză ţările occidentale că nu şi-au respectat promisiunea făcută Rusiei la sfârşitul Războiului Rece că NATO nu se va extinde către Est.
”Rusia duce o politică externă pentru pace, dar ea are dreptul să-şi protejeze securitatea”, a declarat miercuri preşedintele rus, adăugând că a lăsa NATO să se apropie fără a reacţiona ar fi ”criminal”. Kremlinul critică, pe de altă parte, şi intensificarea activităţii NATO în zona Mării Negre.
În paralel, Moscova doreşte să discute cu Washingtonul despre dosarele cheie, precum stabilitatea strategică sau dosarul nuclear iranian, iar abordarea tensiunilor legate de Ucraina intră în acest joc diplomatic.
Ce vor Statele Unite?
La summitul cu Putin, Biden l-a ameninţat pe acesta cu sancţiuni ”nemaivăzute vreodată” în cazul unei ofensive împotriva Ucrainei. Washingtonul s-a arătat în plus pregătit să-şi consolideze prezenţa militară în Europa de Est.
Totuşi, Biden a respins posibilitatea trimiterii unor trupe americane care să sprijine direct Ucraina. De altfel, nici nu ar fi obligat s-o facă, Ucraina nefiind membru al NATO. Washingtonul şi europenii au spus clar de mai multe ori că o aderare a Ucrainei la Alianţă nu este pe masă, ceea ce nemulţumeşte Kievul.
În acest timp, Washingtonul doreşte la rândul său o reluarea a cooperării bilaterale cu Rusia în chestiuni dincolo de Ucraina, cum ar fi securitatea cibernetică sau dezarmarea.
Care este situaţia pe teren?
Pe frontul din estul Ucrainei, unde din 2014 armata ucraineană se confruntă cu separatiştii proruşi, situaţia este tensionată, dar nu pare să se fi deteriorat şi mai mult în ultimele săptămâni. Conform Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), numărul de încălcări ale încetării focului a fost în ultimele două săptămâni mai mic decât în săptămânile anterioare.
Citește analiza integrală AICI