La o lună de la începutul conflictului, tot mai mulți iranieni vorbesc despre frică, sărăcie și incertitudine. Bombardamentele, pierderea locurilor de muncă și lipsa resurselor de bază au transformat viața de zi cu zi într-o luptă pentru supraviețuire.
Pentru „Setareh”, o interlocutoare din Iran denumită astfel de BBC, războiul părea, la început, o realitate îndepărtată, limitată la alte zone din Teheran. Totul s-a schimbat într-o clipă. „Cred că e o bombă”, le-a strigat ea colegilor, după ce a auzit un zgomot puternic și a simțit clădirea vibrând.
Au fugit pe acoperiș, unde au văzut fumul ridicându-se spre cer. „Am văzut fumul ridicându-se spre cer, dar nu știam ce loc fusese ținta”, își amintește ea, potrivit BBC.
În scurt timp, panica a cuprins întreaga clădire. „Oamenii strigau, țipau și fugeau. Timp de una sau două ore, situația a rămas așa, un haos total”. În aceeași zi, compania la care lucra s-a închis, iar angajații au fost concediați.
Fără bani, fără siguranță, fără somn
Rămasă fără loc de muncă, Setareh spune că nu mai poate dormi din cauza anxietății. „Pot spune cu sinceritate că nu am dormit de câteva zile și nopți la rând… Anxietatea este atât de intensă încât mi-a afectat sănătatea.”
Situația economică este dramatică, mai ales după ce prețurile alimentelor au crescut puternic. „Nu ne permitem nici măcar alimentele de bază. Ce avem în buzunare nu se ridică la nivelul prețurilor de pe piață… nici persoanele despre care credeam că ar putea avea bani de împrumutat nu au nimic”.
Ea avertizează că lipsa sprijinului din partea statului ar putea duce la noi tensiuni: „Nu știu cum va fi gestionat acest val masiv de șomaj. Nu există niciun sistem de sprijin, iar guvernul nu va face nimic pentru toți acești șomeri. Cred că adevăratul război va începe dacă acest război se va încheia fără niciun rezultat”.
Detalii, AICI