Restricții severe la pompă, cenzură informațională și o infrastructură civilă lăsată de izbeliște în favoarea bugetului militar: acesta este tabloul actual al Rusiei sub ploaia de drone ucrainene care vizează rafinăriile Kremlinului. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, fondatoarea Romania Energy Center, Eugenia Gusilov, analizează efectele campaniei Kievului și arată de ce, deși nemulțumirile populației nu vor dărâma regimul, economia rusă se îndreaptă cu pași repezi spre o implozie.
Eugenia Gusilov estimează că iarna următoare va fi deosebit de dificilă pentru ruși, pe fondul țintirii de ucraineni a infrastructurii energetice, neglijării îndelungate a investițiilor în mentenanța infrastructurii civile și al redirecționării fondurilor importante pentru funcționarea statului către bugetul militar.
În ceea ce privește eventualitatea unui colaps energetic, experta subliniază incertitudinea generată de lipsa datelor statistice transparente, cenzura informațiilor și imposibilitatea de a evalua cu precizie reziliența societății ruse.
De asemenea, ea apreciază că șansele ca nemulțumirea populației să determine o schimbare politică sunt reduse, având în vedere lipsa de mobilizare și retragerea sistematică a instrumentelor de acțiune civică.
Adevărul: Vedem că rușii sunt afectați, mai nou, de criza energetică pe care au ales să o intensifice în Europa. Cum arată viața rușilor de rând, de când Ucraina a început să țintească infrastructura energetică a Kremlinului?
Eugenia Gusilov: Speranța Ucrainei este aceea de a genera o nemulțumire la nivelul întregii societăți ruse, care să afecteze economia și viața de zi cu zi a cetățenilor, astfel încât să se producă o schimbare din interiorul Rusiei. Cu toate acestea, eu cred că șansele ca acest lucru să se întâmple sunt extrem de reduse, pentru că populația rusă pare să fie o masă amorfă, fără putere politică sau militară și, în opinia mea, incapabilă să acționeze pentru înlăturarea actualei conduceri. Oamenii nu reușesc să se mobilizeze, deoarece, de-a lungul anilor, li s-au retras sistematic toate instrumentele care le-ar fi permis să se constituie într-o forță capabilă să propună o schimbare sau o alternativă reală.
Personal nu cred că schimbarea poate veni din partea cetățenilor ruși, deoarece aceștia au fost infantilizați și nu își dau seama de ce Ucraina lansează drone asupra lor, crezând că nu au nicio vină, deși Putin acționează în numele poporului rus de patru ani. În ceea ce privește petrolierele care transportă țiței kazah, consider că acestea au fost mai degrabă victime colaterale neintenționate, adică o consecință secundară a acțiunilor de război.
Putem observa deja că rușii resimt consecințele războiului, iar acest lucru este vizibil încă de la sfârșitul lunii iunie, când li s-au impus restricții severe la achiziționarea de combustibil, precum limite de 20 sau 50 de litri, iar pentru a preveni realimentările repetate în aceeași zi, li se înregistra numărul de înmatriculare, iar acum situația a degenerat într-un adevărat dezastru. În România, presa reflectă doar într-o măsură foarte mică această realitate, motiv pentru care nu suntem pe deplin conștienți de gravitatea ei, dar acolo, în Rusia, viața de zi cu zi a devenit extrem de dificilă, iar a face rost de benzină este considerat un merit deosebit.
Oamenii vânează combustibilul, unii traversând granița până în Kazahstan pentru a alimenta și a umple canistre, într-atât încât autoritățile din Kazahstan au fost nevoite să intervină și să interzică umplerea canistrelor pentru a nu rămâne fără benzină la propriile stații. Astfel, oamenii de rând sunt nevoiți să cumpere benzină și să o depoziteze pe balcoane, iar mirosul de combustibil se simte prin blocuri, o realitate pe care noi, în România, cu greu ne-o putem imagina. Rusia s-a întors anii ’90, marcați de lipsuri și penurii generalizate, iar această situație este rezultatul direct al unei politici distructive și al unui război absolut inutil, care nu aduce niciun beneficiu și nu va conduce la niciun rezultat pozitiv.
Detalii, AICI