Reprezentantul Federației Ruse la OSCE, Dmitri Poleanski, a declarat că Moldova ar ajuta armata ucraineană prin rute de aprovizionare cu drone, ar pregăti asamblarea acestora și că ar amenaja centre medicale pentru militarii ucraineni. Afirmațiile, prezentate de diplomatul rus ca fapte, au fost dezmințite de Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău.
Autoritățile de la Chișinău le-au calificat drept false și lipsite de dovezi. Totodată, stopfals.md a constatat că unele afirmații au fost manipulate intenționat. În aceeași perioadă, narațiuni aproape identice erau promovate pe rețelele sociale inclusiv cu plată.
Într-un discurs la ședința plenară din 1 octombrie, la Viena, a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Poleanski a acuzat NATO și Uniunea Europeană (UE) că ar duce un război hibrid împotriva Rusiei, în care ar atrage și R. Moldova.
„Devin tot mai evidente încercările de militarizare a Republicii Moldova și de transformare a acesteia într-un hub logistic pentru necesitățile Forțelor Armate ale Ucrainei. Există date confirmate privind funcționarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor rute de aprovizionare cu vehicule aeriene fără pilot asamblate în Europa, precum și planuri de creare a unor linii de asamblare a dronelor. Parvin informații despre intenția de a amenaja pe teritoriul moldovenesc centre medicale destinate necesităților armatei ucrainene. Astfel, Chișinăul este atras tot mai profund în logistica militară, devenind, de facto, un spate logistic al Ucrainei. Responsabilitatea pentru toate riscurile evidente generate de acest comportament imprudent, pentru care poporul moldovean nu și-a dat acordul, revine în întregime actualei conduceri moldovenești, care a ales în mod conștient calea confruntării și a provocării Rusiei”, a spus oficialul rus.
Declarațiile lui Poleanski conțin un șir întreg de dezinformări și acuzații neprobate:
1. „Moldova se militarizează”
Această afirmație reia o narațiune falsă promovată periodic de actori politici și surse pro-Kremlin, care prezintă modernizarea capacităților de apărare ale R. Moldova drept „militarizare”. Stopfals.md a documentat această narațiune în repetate rânduri și a arătatcă, în realitate, strategia militară pentru perioada 2025–2035 are un caracter defensiv, iar sprijinul partenerilor externi vizează, în proporții covârșitoare, echipamente defensive și neletale.
2. „Moldova e transformată într-un hub logistic pentru necesitățile armate ale Ucrainei”
Și această narațiune este falsă, fiind relansată periodic de propaganda pro-Kremlin. Stopfals.md a citat experți care precizează că nu cunosc cazuri când teritoriul R. Moldova ar fi fost folosit în acest scop și că nu există cadrul legislativ și decizii care ar permite folosirea lui pentru transportul de armament și muniții. În 2023, aceeași narațiune era promovată în legătură cu infrastructura feroviară, iar în 2024, prin afirmații false despre un prestins hub militar NATO la Ungheni.
3. „Ucraina e alimentată cu drone militare inclusiv de pe teritoriul Moldovei”
Nu există nicio confirmare pentru această afirmație. Ea a mai fost promovată și în septembrie 2026 prin imagini trucate, prezentate drept „dovadă” a aterizării la Chișinău a unui avion cu drone militare destinate Ucrainei. Stopfals.md a arătat că imaginile erau trucate, iar datele de zbor indicau că aeronava invocată nici nu se apropiase de spațiul aerian moldovenesc.
4. „Moldova intenționează să asambleze drone”
Este adevărat că Moldova intenționează să asambleze drone, însă declarația lui Poleanski este manipulatoare prin omiterea contextului. În realitate, este vorba despre drone de interceptare, adică defensive, necesitatea cărora a survenit în urma încălcărilor frecvente ale spațiului aerian al R. Moldova în contexul atacurilor aeriene masive ale Rusiei în Ucraina. În iunie 2026, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile pregătescmodificări legislative pentru a permite producerea dronelor interceptoare (capabile să intercepteze și să doboare aparate de zbor fără pilot care ne încalcă spațiul aerian) și sistemelor antidronă destinate consolidării capacităților naționale de apărare. La 8 octombrie 2026, președintele parlamentului, Igor Grosu, a confirmat declarațiile șefei statului, negând totodată că R. Moldova va exporta în Ucraina dronele pe care intenționează să le producă.
5. „Moldova intenționează să construiască centre medicale pentru militari ucraineni”
Această afirmație a fost lansată la 25 septembrie de canale anonime de Telegram și promovată de alte pagini și conturi de social media, inclusiv cu plată. Ea are la bază o informație adevărată, însă accentele puse de Dmitri Poleanski sunt manipulatoare. Autoritățile moldovene și cele ucrainene discută despre potențiala tratare a veteranilor de război ucraineni în R. Moldova, precum și crearea unor centre logistice pentru depozitarea și distribuția medicamentelor. Însă Poleanski speculează și schimbă accentele, vorbind despre amenajarea de „centre medicale destinate necesităților armatei ucrainene”.
6. „Moldova a ales calea confruntării și a provocării Rusiei”
Afirmația reprezintă o interpretare politică a acțiunilor autorităților Republica Moldova și nu un fapt demonstrat. Ea se înscrie în tiparul narațiunilor propagandistice, potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar renunța la neutralitate, ar militariza țara și ar încerca să o atragă în război. Stopfals.md a documentat în repetate rânduri astfel de mesaje, arătândcă acuzațiile privind militarizarea R. Moldova și pregătirea acesteia pentru război au fost promovate fără probe.
MAE: Riscurile reale pentru securitatea Republicii Moldova sunt generate de războiul provocat de Rusia
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a reacționat la discursul reprezentantului permanent al Rusiei la OSCE: „Afirmațiile privind presupuse rute de transport al dronelor, capacități de asamblare a acestora sau centre medicale destinate armatei ucrainene nu corespund realității și nu sunt susținute de dovezi. Regretăm utilizarea platformei OSCE pentru promovarea unor asemenea falsuri la adresa Republicii Moldova”.
Instituția a precizat că riscurile reale pentru securitatea R. Moldova sunt generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și amintește incidentul de pe 5 octombrie de la punctul de trecere al frontierei Palanca, unde un proiectil a provocat pagube materiale și rănirea unui angajat al Poliției de Frontieră.