În căutarea beneficiilor tactice, pe timp de pandemie, autoritățile au clacat în mai multe privințe, încălcând regulile pe care tot ei le-au stabilit iar acum încearcă să acopere golurile cu vorbe goale, laude pentru statele autoritare și statistici. În acest articol, vom analiza modul în care netransparența acțiunilor politice se soldează cu scăderea nivelului de încredere din partea populației și cu pierderea capitalului politic.
Modul în care au fost întâmpinați medicii români, care au venit în ajutor Moldovei, nu a fost, probabil, suficient de penibil , astfel încât prim-ministrul țării a decis să accentueze situația, menționând că personalul medical din România a venit în Republica Moldova, “pentru a face un schimb de experiență”. Potrivit lui Ion Chicu, în țara noastră rata mortalității din cauza coronavirusului este destul de scăzută – 3%, comparativ cu nivelul mondial – 7% și rata mortalității în România, care este de 5,7%.
Așa cum rata scăzută a mortalitatății în Rusia, de care apropo toată lumea a fost surprinsă, de la începutul epidemiei a trezit suspiciunea presei din Occident, la fel au provocat suspiciuni și declarațiile lui Chicu. Premierul este convins că statistica privind rata de infectare și mortalitate a țărilor poate fi foarte ușor supusă comparării. În continuare vom explica de ce prim-ministrul greșește.
Problema este că statisticile oficiale privind mortalitatea de la infecția cu coronavirus sunt, să zicem așa, o oglindă strâmbă. Este imposibil să se facă o comparație foarte precisă între Moldova și alte state. Din cauza netransparenței acțiunilor guvernamentale, pur și simplu nu avem suficiente surse și date pentru a evalua în mod obiectiv mortalitatea.
Statisticile, în primul rând, depind de…
Fiecare țară calculează în mod diferit numărul de decese cauzate de coronavirus. Printre factorii care influențează creșterea sau scăderea statisticilor oficiale privind mortalitatea COVID-19 sunt: volumul și nivelul de testare pentru coronavirus, dacă testele sunt efectuate după moartea unei persoane, dacă decesele sunt luate în considerare în afara pereților spitalului, nivelul sistemului de sănătate etc.
Cine și în ce mod este testat
Diferențele dintre state în ceea ce privește mortalitatea pot fi explicate prin modul de testare – numărul de teste efectuate și categoria de persoane testate este importantă. În Moldova și România, vârsta medie a celor infectați este aproape aceeași -47 (RM) și 46 ani (România), date pentru 20 mai 2020. Mai sunt însă și alte diferențe. În Moldova, de exemplu, doar 1,7% dintre cei infectați fac parte din categoria de vârstă 80 de ani, în timp ce în România 5%.
Teste post mortem
În Moldova doar o persoană care a murit într-un spital cu un test confirmat poate fi inclusă în statistici. Acest lucru se întâmplă în pofida faptului că există un ordin al Ministerului Sănătății, care prevede gestionarea cazurilor fatale. Totuși, în ordin nu se spune nimic despre obligativitatea testarii celor care se presupune că ar fi decedat din cauza COVID-19 și dacă acestea sunt incluse în statistica oficială. Ca exemplu poate servi acest caz.
Cadavrele celor care au murit din cauza bolilor infecțioase ar trebui supuse unei autopsii potrivit legii, însă recomandări speciale în legătura cu noul virus nu există. Țările din Occident au metode diferite de a gestiona numărul de decese, însă majoritatea dintre acestea abordează problema mult mai complex decît Republica Moldova.
- În Belgia, unde mortalitatea oficială este mai mare decât în orice altă țară din lume, statisticile privind mortalitatea COVID-19 includ toți pacienții care au prezentat simptomele corespunzătoare, chiar și în absența unui test confirmat.
- În Germania, potrivit reprezentantului institutului Robert Koch, Maryeke Degen, dacă există un test cu un rezultat pozitiv al decedatului, acesta este înregistrat automat în statisticile privind mortalitatea din cauza COVID-19. Aceasta strategie este folosită și în Spania.
- Acest sistem funcționează în Statele Unite:„COVID-19 este indicat pe certificatul de deces al tuturor celor care au murit, în cazul în care boala a cauzat sau probabil a contribuit la moarte, indiferent de prezența testului.”
Dezbaterea problemei mortalității surprinzător de scăzute în Moldova în comparație cu alte țări a coincis cu retragerea treptată a țării din autoizolare, a cărei necesitate se poate datora unor factori pur economici sau politici. Studierea recomandărilor oficiale pentru contabilizarea deceselor confirmă doar că pericolul virusului nu trebuie subestimat: mortalitatea scăzută din Moldova, cu care se laudă atât de mult autoritățile, poate fi cel puțin parțial explicată prin metoda de calculare a celor decedați.
Este clar de ce guvernul apelează la statisticile „bune”. Astfel, se crează iluzia că „și lupul este sătul și oile sunt întregi” . Mai mult, primesc și câte un like de la mediul de afaceri și cetățeni. În contextul pandemiei, cifrele și statisticile nu sunt instrumente pentru comparații cu alte state și nu pot fi folosite pentru like-uri politice. Statisticile sunt importante pentru adoptarea unor politici guvernamentale importante și pentru informarea obiectivă a populației, pentru acțiuni transparente care pot preveni o creștere a numărului de persoane infectate și decese.
Țările care au făcut față pandemiei au reușit acest lucru exclusiv prin respectarea recomandărilor de autoizolare, a măsurilor de distanțare socială și a unei discipline care a permis sistemelor de sănătate să reziste virusului. Cu toate acestea, pentru a convinge oamenii să respecte toate măsurile, politicienii înșiși ar trebui să conștientizeze și să comunice oamenilor toate pericolele existente.