Bugetul apărării Republicii Moldova ar urma să crească treptat, astfel încât până în 2030 alocările să ajungă la 1% din PIB. Declarația a fost făcută de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, când Guvernul a votat în luna octombrie curent strategia militară pentru următorii 10 ani. Experții consideră asta o finanțare extrem de redusă. Dacă România, în calitate de stat membru al NATO, se angajează la o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare de până la 5% din PIB până în 2035, ceea ce ar înseamn 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții connexe, cum ar fi consolidarea prezenței trupelor aliate NATO și dezvoltarea de capabilități naționale în domeniul spațial – o premieră pentru capacitățile militare românești; atunci să vedem ce lecții ne pot da statele cu neutralitate declarată ca și Republica Moldova.
„Documentul reflectă o schimbare semnificativă de paradigmă față de strategia precedentă, adoptată în 2018 și expirată încă acum 3 ani, adică în 2022. Recunoaște explicit că mediul de securitate s-a deteriorat fundamental în urma agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și a că amenințările hibride în regiune au crescut. Pentru prima dată, strategia vorbește deschis despre necesitatea consolidării rezilienței naționale și a capacităților de apărare eficiente, inclusiv prin implicarea cetățenilor de rând. Reafirmă neutralitatea constituțională, dar o interpretează într-o manieră pragmatică, arătând că neutralitatea nu exclude consolidarea apărării și nici cooperarea cu statele democratice pentru asigurarea securității naționale. Strategia introduce conceptul de apărare totală, bazată pe implicarea societății și pe coordonarea între instituții civile și militare în situații de criză. Această prevedere arată o înțelegere matură a faptului că apărarea țării nu mai este doar sarcina armatei, ci o responsabilitate colectivă, care implică întreaga administrație publică, mediul economic și cetățenii”, a observat expertul Watchdog.md Artur Leșcu.
Totuși, în pofida acestor evoluții conceptuale importante, rămâne neschimbată o problemă majoră – nivelul extrem de scăzut al finanțării apărării.
„1% din PIB nu acoperă nici pe departe costurile dotării cu sisteme moderne, a instruirii și mentenanței necesare pentru a face față amenințărilor contemporane. Țările membre NATO care au un PIB mult mai mare decât cel al Republcii Moldova, deja alocă cel puțin 2% din PIB pentru apărare cu obiectivul de a crește până la 5%. Nivelul de la care plecăm noi este însă mult mai scăzut, astfel încât simpla atingere a pragului de 1% nu e suficientă. Pentru a recupera diferenţele tehnologice şi operaţionale faţă de statele mai bine echipate ar fi necesare cheltuieli peste nivelurile curente ale unor aliaţi. E legea matematică elementară. Fără această ambiţie financiară, strategia riscă să rămână mai mult o foaie de parcurs teoretică decât un program viabil de consolidare a apărării naţionale”, a subliniat Artur Leșcu.
Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2025, Ministerul Apărării are alocate aproximativ 1,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 0,65% din PIB. Aceste resurse sunt folosite în principal pentru întreținerea personalului militar, modernizarea echipamentului și participarea la programe internaționale de securitate, cum ar fi cooperarea cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace. Până în 2023, bugetul pentru apărare al Republicii Moldova a fost unul și mai modest, variind între 0,5 și 0,9 miliarde de lei. În 2023, bugetul pentru apărare a fost de 1,7 miliarde de lei și a ajuns la 1,96 miliarde de lei, în 2024.
Citește mai mult AICI