”Apocalipsa” lui Putin: Gruparea de mercenari Wagner ar fi ținta unui plan diabolic, inspirat dintr-o operațiune nazistă
În vara anului 1934, Hitler a ordonat uciderea liderilor „Batalioanelor de asalt” (SA) (Sturmabteilung în germană), o organizaţie paramilitară nazistă care scăpa de sub control și îi amenința puterea. ”Noaptea cuțitelor lungi” sau „Operațiunea Colibri”, a avut loc în Germania între 30 iunie și 2 iulie 1934, când regimul nazist a executat cel puțin 85 de oameni din motive politice. Majoritatea celor uciși erau membri ai „Batalioanelor de asalt”.
Asasinarea aparentă a lui Maksim Fomin, alias Vladlen Tatarski – un critic pro-război vocal al gestionării de către Kremlin a războiului din Ucraina și susținător al Grupului de mercenari Wagner – a fost interpretat de unii ca o lovitură și avertisment pentru șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin.
Prigojin este uneori invocat drept un potențial succesor al lui Putin și, în ultimele luni, a încrucișat frecvent săbiile cu cercul apropiat al lui Putin, acuzându-l public de incompetență și trădare chiar și pe ministrul apărării Serghei Șoigu. Se pare că acest lucru l-a deranjat pe Putin, precum și pe liderii militari, în măsura în care armata a fost acuzată că a risipit în mod deliberat și inutil viața mercenarilor Wagner și i-a lipsit de muniție pentru a le tăia aripile și chiar a scăpa de ei, scrie The Telegraph.
Putin caută înlocuitori pentru Wagner
Acum, Ministerul Apărării din Marea Britanie raportează că Rusia caută să sponsorizeze și să dezvolte companii militare private alternative pentru a înlocui Wagner în Ucraina. Wagner, cu 30.000-50.000 de luptători în țară, a fost esențial pentru efortul de război al lui Putin, întreprinzând misiuni pe care armata regulată nu le-ar face, așa că mișcările aparente împotriva grupului indică că Putin îl simte pe Prigojon ca pe o amenințare serioasă.
Wagner nu va fi ușor de înlocuit. Pe lângă activitățile sale în Ucraina, este extins din Siria până în Africa, din Europa până în America Latină. Grupul a fost hrănit și îmbogățit de acest război și, probabil, a devenit prea mare pentru a-l eradica complet.
Cu toate acestea, chiar dacă pentru Putin ar fi mai bine să renunțe la miliții private și la riscurile interne pe care le reprezintă, acestea îi aduc multe beneficii. În primul rând, el știe că liderii ruși din trecut au fost doborâți de ratele ridicate ale victimelor, iar disperarea lui de a evita pierderi și mai mari explică aparenta prudență a Kremlinului de a ordona o mobilizare completă. Decesele mercenarilor nu trebuie să fie raportate oficial, iar sicriele lor nu atrag emoții precum cea a victimelor din rândurile armatei regulate. De asemenea, în special în Bahmut, a arătat că mercenarii pot uneori să opereze mai eficient, fără birocrația și ”scleroza” instituțională, adesea caracteristică forțelor regulate ruse. Deși proprietarii lor sunt motivați de profit, armatele private sunt, de asemenea, mai ieftine, fără costurile grele de formare extinsă, pensii, plăți pentru invaliditate și salarii mai mari.
Citește mai mult AICI