De ce alegerile din Turcia sunt importante pentru NATO și România. Expert: „Rusia e favorita regimului Erdoğan”
Țara cu cea mai puternică armată din flancul estic NATO, Turcia, se pregătește de alegeri. Miza este mai mare decât s-ar putea crede și interesează mult și în România. Dragoș C. Mateescu, cercetător la Institutul Diplomatic Român, explică, într-un interviu pentru „Adevărul” în ce măsură depinde de rezultatul alegerilor viitoarea politică a Ankarei față de Moscova, de care e tot mai apropiată, și de NATO, implicit și de România.
Turcia va avea alegeri pe 14 mai, iar bătălia se anunță mai strânsă decât niciodată. Sondajele arată că actualul președinte, Recep Tayyip Erdoğan, va avea un adversar redutabil în privința lui Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului.
Care e adevărată miză explică, pentru „Adevărul”, Dragoș C. Mateescu, director al departamentului de analiză din cadrul Institutului Diplomatic Român și cercetător la Universitatea din București, actualmente considerat cel mai bun expert român în politica și geostrategia turcă. Mateescu este doctor în relații internaționale la Nottingham Trent University, în Marea Britanie, și a predat timp de aproape 20 de ani în Turcia, la İzmir Ekonomi Üniversitesi, așa că e un fin cunoscător al realităților din această țară.
„Aș spune că sondajele în Turcia nu sunt foarte de încredere, pentru că rar de tot s-a întâmplat că sondajele să fie confirmate de rezultate. Există două surse pe care eu le tot recomand în ce scriu în articolele mele de presă sau la interviuri, sunt Metropol și Konda, dar și ele au făcut greșeli uneori. La ora actuală, cred că situația este undeva de 50-50%. Acum sunt clare alianțele, sunt clari candidații. De partea puterii avem pe domnul Erdogan, de partea cealaltă îl avem pe domnul Kilicdaroglu”, spune Mateescu.
El explică și de ce în Turcia alegerile parlamentare sunt în umbra celor prezidențiale, iar miza cea mare e postul de președinte. „Alegerile prezidențiale sunt decisive, pentru că sistemul prezidențial de guvernământ dă puteri practic nelimitate președintelui și parlamentul este doar un asistent legislativ, nimic altceva”, afirmă expertul.
Turcia, mai divizată ca oricând
Faptul că sondajele arată o competiție atât de strânsă ar putea fi surprinzătoare, mai spune cercetătorul român. Asta cu atât mai mult cu cât există teme arzătoare și unele nemulțumiri în societatea turcă, una foarte împărțită.
„Deci sondajele sunt undeva de la 50-50%, surprinzând pe foarte mulți analiști care se așteptau că, eu știu, cutremurul, cutremurele din 6 februarie 2023, apoi situația economică, apoi situația femeilor, violența împotriva femeilor este un fenomen de masă și retragerea din Convenția de la Istanbul în 1 iulie 2021 care a fost exact pentru acest subiect, prevenirea violenței împotriva femeilor, se așteptau analișții să cântărească foarte mult. Ei uite că nu”, adaugă profesorul.
În opinia sa, faliile din societatea turcă sunt cultural-ideologice. „Toate acestea nu cântăresc foarte mult, pentru că, de fapt, faliile sunt cultural-ideologice, să spunem, este vorba despre o luptă veche în societatea turcă între seculariști și conservatori, ambele fiind naționaliste sau ultranaționaliste în felul lor, dar adevărata falie este asta între seculariști keemaliști și conservatori, religioși, suniți, care luptă de foarte mult timp chiar înainte de instituirea Republicii acum aproape 100 de ani”, adaugă el.
Mai bine pentru NATO cu Kilicdaroglu
Cei mai mulți experți occidentali spun că ideal ar fi ca actualul președinte să piardă puterea. Rivalul său este văzut în acest moment ca o soluție mai bună și se speră că ar putea contribui la îmbunătățirea relațiilor cu SUA și Occidentul, destul de tensionate în ultimii ani. Asta în timp ce Erdogan a apropiat tot mai mult Turcia de Rusia.
„Ar fi bine să câștige Kilicdaroglu. Ideal e un cuvânt mare pentru că Turcia nu a fost niciodată, de fapt, un aliat cu adevărat… La nivel formal, da, a fost. Dar la nivel informal, întotdeauna a existat acest curent anti-occidental care acum este lăsat să respire, să se manifeste. Și de asta revenim la alegeri. Oamenii aceștia nu vor renunța ușor, chiar și dacă câștigă opoziția alegerile, îmi este foarte teamă că vor fi tulburări, pentru că așa este perceput în societatea astea scrutin. Dar ambele părți se bazează și pe acest naționalism. Un naționalism care de ambele părți, repet, are o esență culturală anti-occidentală”, consideră el.