Prim-ministra Estoniei, după ce poliția rusă a dat-o în urmărire: „Tactica obişnuită de intimidare. Voi continua să sprijin Ucraina”
Şefa guvernului eston, Kaja Kallas, a denunţat marţi „tactica obişnuită de intimidare” a Rusiei, după lansarea de către Moscova a unei notificări de urmărire împotriva ei şi a altor responsabili europeni, relatează agenţia France Presse, citată de Agerpres.
Kremlinul motivează emiterea notificărilor de urmărire acuzând responsabilii baltici şi polonezi de ostilitate faţă de Rusia, din cauza unei viziuni diferite asupra istoriei relaţiilor lor. „Acţiunea Federaţiei Ruse nu este surprinzătoare, întrucât este tactica ei obişnuită de intimidare”, a denunţat Kaja Kallas într-un comunicat, promiţând că va continua să sprijine Ucraina devastată de război şi să lupte împotriva „propagandei ruse”.
„Nu voi tăcea, voi continua să sprijin cu forţă Ucraina şi mă voi pronunţa în favoarea consolidării apărării europene”, a spus ea.
Ţările baltice, membre ale UE şi NATO, se tem de ambiţiile militare ale Kremlinului şi consideră că URSS le-a ocupat, în timp ce Moscova se vede ca eliberator şi judecă orice altă abordare drept „falsificare a istoriei”, o infracţiune în Rusia, notează AFP. Kaja Kallas şi alţi oficiali baltici şi polonezi sunt urmăriţi penal pentru „distrugerea de monumente ale soldaţilor sovietici”, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii contra nazismului şi fascismului trebuie pedepsite. Şi acesta este doar începutul”, a adăugat ea.
În ultimii ani, mai multe dintre aceste monumente moştenite de la URSS după cel de-Al Doilea Război Mondial au fost demontate în ţările baltice şi în Polonia, în semn de respingere a perioadei sovietice, în timp ce aceste state consideră ca au fost ocupate de URSS. O minoritate rusă trăieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, trei foste republici sovietice în prezent membre ale UE şi NATO şi care au relaţii tensionate cu Moscova.