Alexandru Tănase: „Curtea Constituțională, rămâne a fi ostateca incapacității politicienilor de a gestiona anumite crize politice”
Pe 15 aprilie este așteptată o nouă decizie a Curții Constituționale, chemată din nou să stabilească limitele și „regulile” confruntării dintre Președinție și Parlament. O declarație de faliment a lumii politice, crede fostul președinte al CC, Alexandru Tănase. Confruntarea dintre președintele Maia Sandu și actualul Parlament, mai exact Partidul Socialiștilor, susținut de grupul Pentru Moldova din jurul Partidului Șor, a început înainte de alegerile prezidențiale din noiembie, reamintește Alexandru Tănase, într-un interviu pentru Europa Liberă. Verdictul pe care Curtea îl va da joi, 15 aprilie, legat de posibila dizolvare a Parlamentului, cu siguranță nu va fi ultima dată când politicienii vor apela la Curte să le rezolve confictele.
„Din păcate, Curtea Constituțională, în mod tradițional, cum a fost pe toată perioada existenței Republicii Moldova, rămâne a fi ostateca incapacității politicienilor de a gestiona anumite crize politice. Crizele politice sunt părți inerente și indispensabile procesului politic. Doar că nu este Curtea cea care trebuie să fie atrasă de fiecare dată în aceste jocuri, atunci când politicienii nu știu exact ce soluții sau când au ajuns într-un blocaj și, pentru a-și salva fața, recurg deseori la Curtea Constituțională. Din moment ce există o solicitare la Curtea Constituțională ca această instituție să dea un răspuns, eu cred că e o chestie de bun simț din partea tuturor, inclusiv a presei, a societății civile și a tuturor celor care vin în spațiul public cu diferite mesaje să nu pună presiuni pe Curtea Constituțională, să așteptăm data de 15 și să vedem exact ce va spune Curtea. Sigur că cineva va fi mulțumit și cineva nu va fi mulțumit. Nu ai cum să ai soluții ideale pentru astfel de probleme, dar prin toată isteria care se întâmplă acum, de fapt, pun presiune pe judecători, pentru a-i determina, pe deoparte, să ia o decizie favorabilă președintelui, iar altă parte este cea care vrea să-i determine să ia o decizie favorabilă parlamentului. Și nu este o chestie sănătoasă. Dacă ar fi să analizăm cum se petrec lucrurile în alte state, în democrații mai avansate, în asemenea cazuri se păstrează tăcere până în ziua când Curtea dă o soluție, după care, mă rog, vin comentarii pe post de critici etc.Până la urmă, nu este nimic grav că se critică o hotărâre judiciară sau că cineva nu este de acord, dar ceea ce se întâmplă acuma evident că are ca scop punerea presiunilor. Și vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea, că presiuni sunt din toate părțile, inclusiv de la cei care sunt susținătorii președintelui Maia Sandu pe rețelele de socializare și care vin cu o serie de mesaje ce încearcă să impună un punct de vedere care, cred, pe mulți îi depășește sau nu au capacitatea de a-l înțelege. Cu atât mai mult, judecătorii trebuie lăsați în liniște și pace să-și facă datoria”, afirmă Tănase.
Zinaida Greceanîi se arată convinsă că Republica Moldova este stat parlamentar, dacă președintele țării nu-și va onora atribuțiile constituționale, invocând dorința cetățenilor de anticipate sau invocând promisiunile ei electorale, asta creează un precedent periculos, spune dna Greceanîi.
Alexandru Tănase: „Este adevărat. În general, recursul la popor, recursul la voința poporului, atunci când este făcut de o instituție, desigur că are o mare doză manipulatorie. Până la urmă, voința poporului se manifestă doar în alegeri, nu și în altă parte. Așa, dacă ar fi să analizăm după fiecare an de guvernare, în baza sondajelor, câtă încredere are poporul într-o instituție sau alta, ar trebui, în mod normal, să facem alegeri de două ori pe an, ceea ce nu este în spiritul democratic. În general, în toată această dispută este foarte multă demagogie și foarte multă manipulare care are un singur scop: să ascundă adevărata esență a acestui conflict. Or, acest conflict nu are nicio treabă cu majoritatea problemelor care sunt enunțate.”
Dacă, totuși, se întrunesc condițiile să fie dizolvat actualul Legislativ, cine decide data alegerilor parlamentare anticipate?
Alexandru Tănase: „Președinta decide. În acest sens, parlamentului ar fi limitat. Parlamentul ar putea să intervină în acest sens doar dacă nu va aloca banii necesari etc. Dar iarăși, suntem în zona ipoteticului. Cel mai mai sigur e că astfel de decizii, care vizează reconfigurarea puterii politice pe mulți ani înainte, trebuie să vizeze și să întrunească, totuși, un consens din partea întregii clase politice – și a puterii, și a opoziției și a partidelor parlamentare. Noi acuma nu vorbim despre un exercițiu obișnuit, unde cineva câștigă ceva. Nu. Vorbim despre viitorul acestei țări undeva pentru un deceniu înainte și ea trebuie să fe asumată de întreaga clasă politică. Trebuie să evităm acuma orice posibilitate ca cineva să-și impună sau să-și arate mușchii, să ia o decizie în forță. Deoarece o decizie neasumată total de majoritatea sau de cei mulți care fac politică nu va fi una durabilă.”
Deci, Maia Sandu, ea numește data alegerilor parlamentare anticipate, dacă sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului și e nevoie de grăbit procedura de numire încă a unui magistrat la Curtea Constituțională?
Alexandru Tănase: „Nu văd nicio grabă, în acest sens, Curtea este perfect funcțională. Eu cred că CSM își poate în regim normal derula procedura de selectare. Ar fi fost o urgență dacă Curtea ar fi fost în blocaj, nu ar fi avut cvorum. Dar așa, sunt cinci magistrați, nu am văzut până acum nicio problemă legată de cvorumul de la Curte. Și, în general, urgențele astea nu sunt bune. Ori de cîte ori se recurge la proceduri de urgență, în state vom găsi persoane care știu foarte bine cum să tragă sforile ca să folosească această urgență în interes propriu. Când vorbim de Curtea Constituțională, este vorba de o instituție fundamentală a statului. În mod special, în R. Moldova, Curtea a jucat în toate aceste trei decenii de existență, un rol crucial. Așa că nu trebuie să forțăm nota. Să lăsăm CSM-ul să decidă liniștit cine este mai potrivit, cu toate procedurile pe care le au, și, în mod, normal, să trimită candidatura în parlament.”
Dacă se ajunge la anticipate, CEC-ului îi expiră mandatul în luna iunie – e o problemă?
Alexandru Tănase: „Există o hotărâre mai veche a Curții Constituționale care vizează succesiunea în legiferarea atribuțiilor și potrivit acestei hotărâri, în general, nu poate exista vacuum în exercitarea puterii de stat. În situația în care o autoritate crucială a statului, cum este CEC-ul, bunăoară, ar expira mandatele membrilor CEC și nu ar fi numiți alții, eu cred că, prin analogie, mandatele trebuie extinse până când vor fi numiți succesorii lor. Cel puțin, așa a decis Curtea Constituțională în privința judecătorilor. Dacă, bunăoară, expiră mandatul celor șase judecători la Curtea Constituțională ori parlamentul s-ar afla într-o situație de criză, cum este acum, asta nu înseamnă că se închide Curtea Constituțională. Asta înseamnă că persoanele care se află în funcție continuă să-și ducă mandatul până când vin succesorii lor. Și eu cred că aici ar fi posibilă o interpretare din partea Curții Constituționale, în ceea ce ține de CEC, sau chiar însuși parlamentul ar putea să decidă cu alegerea acesteia și să se asigure că toate instituțiile care au un rol vital în procesul democratic nu vor rămâne paralizate din cauza expirării mandatelor, lipsa cvorumului și nu mai știu ce acolo.”
Verdictul Curții Constituționale la sesizările privind instituirea stării de urgență ar putea să facă ca această stare de urgență să fie ridicată?
Alexandru Tănase: „E greu de spus, deoarece, în general, Comisia de la Veneția a avut în toamna anului trecut un amplu act de expertiză, care cumulează toate standardele la nivel european și standardele democratice în materie de stare excepțională. Și vreau să vă spun că Curțile Constituționale pot interveni chiar în cazul când anumite restricții impuse afectează anumite drepturi fundamentale garantate de Constituție. Dacă, în cazul nostru, bunăoară, starea excepțională ar fi vizat un drept fundamental, cum ar fi libertatea circulației, drepturile de acces la justiție, ar fi fost limitate anumite libertăți cetățenești, Curtea ar fi putut să intervină.
Or, în situația când este vorba de o chestiune tehnică, pandemică, deciziile, de fapt, le iau epidemiologii, iar politicienii doar injectează autoritate și crează mecanisme, ca deciziile luate de specialiști să funcționeze. Eu nu știu, în general, dacă Curtea ar putea să intervină. Dacă va considera Curtea noastră că prin această stare de stare excepțională, bunăoară, sunt încălcate niște drepturi fundamentale care sunt garantate de Constituție, și nu doar afectate, dar ele sunt lipsite de conținut, că simple limitări tot sunt admise. E o chestie mai complicată. Eu nu aș insista prea mult pe subiectul acesta și de aceea, probabil, Curtea Constituțională nu va examina aceste stări sau le vor declara inadmisibile, cu paranteza că magistrații vor considera că sunt încălcate anumite drepturi fundamentale. Dar vom vedea ce vor spune judecătorii. Până la urmă, ei sunt cei care decid.”
Sursa: moldova.europalibera.org