Comisia Electorală Centrală încearcă să reia legătură cu rețelele de socializare online înainte de alegerile parlamentarele din toamnă, pentru a preveni manipularea alegătorilor și cheltuieli abuzive pentru reclamă politică, a spus în podcastul „Pe Agendă” vicepreședintele CEC, Pavel Postică.
Ultima dată, CEC a avut întâlniri directe în vara lui 2024 cu reprezentanții companiei Meta (care deține Facebook, Instagram și WhatsApp), ai Google și ai TikTok, care au fost invitați la Chișinău înainte de alegerile prezidențiale și referendumul din noiembrie.
Autoritățile electorale încearcă să ia din nou legătura cu reprezentanții acestor giganți IT înainte de campania pentru parlamentarele din 28 septembrie. Dar experiența de până acum în colaborarea cu ei a fost amestecată – în timp ce acceptau în general să promoveze mesaje informative ale autorităților electorale, „nu au fost 100% receptive în fiecare situație”.
„Spre exemplu, noi am făcut interpelări să vedem cine a sponsorizat o anumită publicitate și nu am mai primit răspuns”, a spus Postică.
Europa Liberă a cerut comentarii celor trei giganți IT, însă nu toți au răspuns imediat.
Reprezentanții Google au confirmat Europei Libere că sunt în contact cu autoritatea electorală de la Chișinău și că sunt deschiși colaborării pe durata alegerilor parlamentare moldovene din toamnă.
„Suntem dedicați colaborării cu guvernele, industria și societatea civilă pentru a proteja integritatea alegerilor”, se mai arată în răspunsul oferit de gigantul IT.
Potrivit Google, compania și-a extins mecanismele de verificare a agenților de publicitate, inclusiv cei care plasează publicitate politică, dar și politicile de combatere a dezinformării pe platformele sale.
De ce are nevoie CEC de cooperarea rețelelor
Legea oferă CEC mecanisme pentru monitorizarea mai strictă a partidelor în perioadele când acestea participă la alegeri. În mediul online, este vorba de regulă de reclamă politică.
Un raport al CEC despre folosirea rețelelor de socializare în alegerile prezidențiale și referendumul de anul trecut arată că politicienii s-au promovat direct, dar și cu ajutorul suporterilor – persoane fizice, organizații și pagini anonime neînregistrate oficial ca participanți la alegeri, dar care promovau mesaje politice și candidați.
Așa încât nu toate cheltuielile pentru reclamă politică pot fi atribuite pentru a stabili în ce măsură a fost o competiție corectă sau au existat abuzuri. „Ceea ce nu s-a declarat de către părți terțe, conturi fictive etc., depășește practic de trei ori [cheltuielile declarate], aproape 180 de mii de euro”, a spus Postică.
În urma unor cereri ale autorităților guvernamentale moldovene, compania Meta a blocat în vara lui 2024 conturile de Facebook ale oligarhului fugar Ilan Șor și unor asociați ai săi, spunând că acestea se încadrează în politica sa „cu privire la organizațiile și persoanele periculoase”. Șor și alții săi au fost acuzați de autoritățile guvernamentale moldovene de promovarea unor falsuri și mesaje care incită la încălcarea ordinii constituționale.
Autoritățile electorale au observat că, în consecință, acești actori au migrat pe rețeaua de mesagerie Telegram a antreprenorului rus Pavel Durov. În raportul CEC despre comportamentul de pe rețele în campania electorală din 2024 se spune că, în perioada campaniei, Telegram a găzduit cel mai mare volum de postări politice, în pofida faptului că a avut cea mai mică cotă de audiență în R. Moldova.
Cunoscută pentru refuzurile sale de a răspunde cererilor de informație ale unor guverne, Telegram este și singura mare platformă cu care autoritățile electorale de la Chișinău „nu au reușit” să se întâlnească deocamdată. Postică speră că o discuție și cooperarea vor fi posibile anul acesta, înainte de parlamentarele din septembrie.