Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a semnat marţi o lege care înăspreşte sancţiunile pentru persoanele care participă la manifestaţii neautorizate şi pedepsele prevăzute pentru ‘extremism’, potrivit AFP. Într-un document separat, Lukaşenko a instituit o nouă sărbătoare oficială – Ziua unităţii naţionale – la 17 septembrie, dată la care URSS a invadat în 1939 Polonia, împărţind-o cu Germania fascistă, în urma pactului Ribbentrop-Molotov, relatează publicaţia Zerkalo nedeli, citând agenţia de presă oficială belarusă Belta.
Această nouă legislaţie este pusă în aplicare în timp ce regimul de la Minsk continuă represiunea implacabilă împotriva mişcării de contestare începută în august 2020, când o bună parte a populaţiei belaruse a contestat realegerea lui Aleksandr Lukaşenko pentru un nou mandat prezidenţial, al şaselea la număr, în urma unui scrutin considerat fraudat pe scară largă. Represaliile declanşate de autorităţi au dus la arestarea a mii de persoane, încarcerarea mai multor sute de belaruşi şi exil forţat pentru sute de susţinători ai opoziţiei sau jurnalişti.
O persoană care participă la mai mult de două manifestaţii neautorizate riscă de acum până la trei ani de închisoare, potrivit noii legi publicate marţi pe portalul informaţiilor juridice oficiale.
Noi pedepse sunt introduse pentru combaterea ‘extremismului’. Pentru participarea la activităţi considerate ‘extremiste’ de către regim sau ‘promovarea’ unor astfel de acţiuni pedeapsa este de şase ani de închisoare. O persoană acuzată de ‘finanţarea’ unor astfel de activităţi riscă până la cinci ani de închisoare.
Publicaţia independentă Tut.by subliniază că definiţia ‘extremismului’ în această lege este ‘largă’ şi nu permite să se ştie exact despre ce fel de activităţi este vorba.
În Rusia, acuzaţiile de ‘extremism’ sunt utilizate pentru urmărirea atât a organizaţiilor de opoziţie, cum ar fi cele ale militantului anticorupţie Aleksei Navalnîi, cât şi împotriva grupurilor ultranaţionaliste sau a mişcărilor religioase.
Noua legislaţie belarusă prevede de acum şapte ani de închisoare pentru ‘violenţe sau ameninţare cu utilizarea violenţei’ împotriva forţelor de ordine, faţă de şase ani cât era până acum, şi trei ani de închisoare pentru opunere de ‘rezistenţă’ la arestarea de către poliţie.
În ultimele luni, numeroşi manifestanţi au fost condamnaţi la pedepse grele pentru delicte de acest tip.
Un nou articol adăugat la Codul penal interzice publicarea de informaţii ‘personale’ despre membrii forţelor de ordine sau rudele lor. Acesta prevede până la cinci ani de închisoare, în timp ce până în prezent erau prevăzute doar pedepse scurte cu închisoarea.
În 2020, opoziţia a publicat în repetate rânduri date despre identitatea poliţiştilor implicaţi în represiunea brutală a mişcării de contestare, întrucât aceştia apăreau la manifestaţii sistematic cu cagule pe cap pentru a nu recunoscuţi.
În fine, publicarea de informaţii despre Belarus considerate drept ‘false’ de către actualul regim de la Minsk poate de acum fi pedepsită cu patru ani de închisoare, faţă de doi ani înainte.
La sfârşitul lunii mai, o nouă lege interzicea jurnaliştilor să acopere manifestaţiile considerate ‘ilegale’ de autorităţile belaruse.
Referitor la noua sărbătoare instituită, ‘această zi a devenit un act de justiţie istorică pentru poporul din Belarus, împărţit împotriva voinţei lui în 1921 în temeiul Tratatului de pace de la Riga’, menţionează serviciul de presă al preşedintelui belarus, citat de Belta, referindu-se la trecerea în componenţa Republicii Belarus de atunci a unor zone în partea de vest care aparţinuseră celei de a Doua Republici Polone în perioada interbelică.
Pacea de la Riga (cunoscută şi sub numele Tratatul de la Riga) a fost semnat la 18 martie 1921 în Riga, între Polonia şi Rusia Sovietică, la terminarea războiului polono-sovietic.
Sursa: https://www.agerpres.ro