În Republica Moldova, data de 9 mai are o dublă semnificație: este atât Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial — moștenită din epoca sovietică — cât și Ziua Europei, sărbătorită alături de țările membre ale Uniunii Europene. Această suprapunere simbolică reflectă însă și o luptă mai profundă între două viziuni asupra istoriei și viitorului: una ancorată în trecutul sovietic, ce glorifică puterea militară și „eliberarea” prin ocupație, și alta orientată spre valorile democrației, unității și reconcilierii europene. În acest context, propaganda rusă continuă să promoveze o serie de mituri și falsuri istorice legate de ziua de 9 mai, menite să mențină influența Moscovei în fostul spațiu sovietic și să distorsioneze memoria colectivă.
Iată câteva dintre cele mai răspândite falsuri promovate de Kremlin în legătură cu ziua de 9 mai:
1. „URSS a învins singură nazismul”
Această narațiune este una dintre cele mai frecvent folosite în discursul oficial rusesc. Deși Uniunea Sovietică a jucat un rol crucial în înfrângerea Germaniei naziste, victoria a fost rezultatul unui efort aliat comun, în care SUA, Marea Britanie, Franța, Polonia și alte state au avut contribuții decisive. Deschiderea frontului de vest în 1944 (Debarcarea din Normandia), sprijinul logistic masiv și bombardamentele asupra Germaniei au accelerat sfârșitul războiului. Propaganda rusă ignoră deliberat aceste contribuții pentru a sublinia exclusiv rolul Moscovei ca „eliberatoare”.
2. „9 mai e o zi de sărbătoare, nu de doliu”
În Rusia, 9 mai este celebrată cu parade militare fastuoase, focuri de artificii și glorificarea armatei. Însă în Europa Occidentală și în multe foste țări ocupate de URSS, ziua este una de doliu, comemorare și reflecție. Războiul a ucis peste 60 de milioane de oameni, iar „victoria” sovietică a însemnat pentru multe popoare începutul represiunii, deportărilor și dictaturii comuniste. Propaganda rusă transformă o tragedie umană într-un spectacol triumfalist.
3. „URSS a eliberat Europa de Est”
Această afirmație este folosită frecvent pentru a justifica influența rusă în fostele state socialiste. În realitate, după înfrângerea Germaniei, URSS nu a eliberat, ci a ocupat Europa de Est, impunând regimuri comuniste prin teroare, trupe de ocupație și manipulare politică. Termenul „eliberare” este un eufemism propagandistic menit să acopere decenii de opresiune.
4. „Oricine critică URSS-ul sau simbolurile sale este fascist”
O strategie periculoasă a propagandei ruse este etichetarea oricărei critici la adresa URSS sau a politicii lui Putin drept „fascistă” sau „neonazistă”. Acest tip de retorică este folosit intens în discursul despre Ucraina, Moldova, statele baltice sau Georgia, pentru a stigmatiza forțele pro-europene și a justifica agresiuni militare. Se ignoră complet faptul că patriotismul nu înseamnă glorificarea unui regim represiv.
5. „Ziua de 9 mai aparține tuturor popoarelor sovietice”
Această teză are rolul de a reafirma o „identitate comună” postsovietică și de a stimula atașamentul față de Rusia. În realitate, multe popoare din fosta URSS au suferit enorm în urma politicilor staliniste, iar memoria războiului este marcată de deportări, foamete și represiune. 9 mai este adesea impus ca simbol ideologic, nu acceptat ca element de identitate autentică.
Ziua de 9 mai, în versiunea promovată de Kremlin, este mai mult decât o comemorare a sfârșitului războiului: este un instrument politic folosit pentru a legitima autoritarismul, revizionismul istoric și agresiunile externe. În fața acestor falsuri, este esențial ca societățile democratice să promoveze o memorie critică, bazată pe fapte istorice, nu pe mituri propagandistice.