Analistul politico-militar Dmitri Snegirev subliniază că așa-numitul „armistițiu energetic” ar trebui privit în primul rând într-un context politic. Potrivit acestuia, însăși apariția unor astfel de semnale este un indicator al capacității de negociere a părților și al potențialei lor pregătiri pentru negocieri ulterioare.
„Un armistițiu energetic nu este o chestiune despre cine beneficiază mai mult de el, Ucraina sau Rusia. Astfel de formulări par, în general, nediplomatice. Este un semnal din partea ambelor părți cu privire la disponibilitatea lor de a negocia”, explică expertul pentru Focus .
Potrivit lui Snegirev, apariția informațiilor despre o posibilă interdicție a grevelor asupra infrastructurii energetice nu este întâmplătoare . Aceasta servește unui fel de „sondare” – atât a opiniei publice, cât și a pozițiilor participanților cheie la potențialul proces de negocieri: Ucraina, Rusia și Statele Unite. Este vorba despre verificarea nivelului de încredere și a disponibilității reale a părților de a respecta acordurile.
Analistul reamintește că aceste semnale apar pe fondul unor informații publice extrem de limitate despre negocieri, în special după contactele de la Abu Dhabi. Potrivit acestuia, însăși lista de probleme discutate acolo este orientativă: nu greve individuale sau acorduri limitate, ci posibilitatea unei încetări complete a fazei active a ostilităților și a mecanismelor de verificare a încălcărilor pe linia frontului.
„În acest context, armistițiul energetic este doar unul dintre elementele de testare. Dacă funcționează, atunci are sens să discutăm despre acorduri mai ample. Dacă nu, nicio masă de negocieri nu are sens”, notează Snegirev.
Expertul acordă o atenție deosebită motivelor pentru care Rusia ar putea fi interesată de un astfel de format de acord . Conform evaluării sale, atacurile asupra infrastructurii rusești de rafinare a petrolului, producție de petrol și gaze au cauzat pierderi directe economiei ruse de zeci de miliarde de dolari. Deficitul bugetar al Rusiei a atins niveluri record, iar creșterea costurilor și scăderea veniturilor din exporturile de energie creează riscuri de instabilitate socială.
„Pentru Kremlin, nu grevele în sine sunt extrem de periculoase, ci consecințele lor sociale – deficitul de combustibil, creșterea prețurilor și tensiunile din regiuni. De asta se teme cel mai mult Putin”, subliniază analistul.
În același timp, potrivit lui Snegirev, Ucraina se află și sub o presiune serioasă din cauza provocărilor interne . Situația din sectorul energetic, precum și din sectoarele de producție a cărbunelui și gazelor, rămâne critică. Grevele asupra instalațiilor de infrastructură, în special pe rutele de transport al petrolului, creează riscuri nu numai pentru sezonul de încălzire, ci și pentru stabilitatea economiei ucrainene în ansamblu.
Citește mai mult AICI