O analiză CNN
În ultimul deceniu, Rusia lui Vladimir Putin a fost o preocupare permanentă pentru Occident și pe bună dreptate. Liderul de la Kremlin și cercul lui de apropiați au devenit tot mai siguri pe ei în această perioadă. Fie că a fost vorba de anexarea unor teritorii ale altor state, de susținerea unui dictator într-un război extern sau de otrăvirea disidenților în propria țară, Kremlinul lui Putin nu pare să mai caute validarea din partea unui Occident care a permis ca agresivitatea Moscovei să sporească fără să riște prea mult.
Lumea și-a reamintit de tupeul Rusiei în ultimele săptămâni, pe măsură ce prețurile la gaze cresc în Europa din cauza aprovizionării deficitare cu gaz rusesc și după ce Vladimir Putin a rupt legăturile diplomatice – și așa slabe – ale țării sale cu NATO.
CNN se întreabă, într-o analiză, cât de greșit l-au evaluat factorii de decizie occidentali pe Vladimir Putin și cât de mult au ignorat dorința acestuia de a-și folosi armele pe care le are la dispoziție.
Avantajul de a fi în avantaj
Criza energetică la nivel european dezvăluie, încă o dată, o armă foarte puternică pe care Rusia o are și pe care o folosește ca o pârghie în relația sa cu Europa: rezervele sale de gaz. Nu este un secret că multe țări europene, inclusiv Germania, sunt dependente de livrările de gaze naturale rusești, iar recentele sincope în aprovizionare au evidențiat nu doar riscurile economice, ci și geopolitice ale acestei dependențe.
Există posibilitatea ca Rusia să aprovizioneze țările europene crescând exporturile, pentru a permite refacerea stocurilor înainte de o eventuală iarnă rece. Costurile la energie s-ar reduce astfel, iar nervii s-ar calma. Întrebarea care se pune, din perspectiva Rusiei, este: de ce am face-o? Moscova încă așteaptă aprobarea autorităților germane de reglementare pentru Nord Stream 2, controversata conductă ce ar conecta Rusia cu Germania și ar furniza cantități mari de gaze către Europa de Vest. „Dacă autoritatea de reglementare germană își dă mâine acordul, livrările a 17,5 miliarde de metri cubi vor începe poimâine”, a declarat Putin joi, dând vina pe politica energetică a UE pentru recenta criză a gazelor și pentru prețurile ridicate.
Gazoductul este controversat, deoarece mulți îl consideră un proiect de influență geopolitică pentru Moscova, o teamă care a fost reconfirmată atunci când vicepremierul rus Aleksandr Novak a declarat, la începutul acestei luni, că „finalizarea rapidă a autorizării” pentru Nord Stream 2 ar ajuta la „temperarea situației actuale”.
Cum se folosește Rusia de eșecurile Occidentului
În afară de avantajele financiare și geopolitice pe care le oferă dependența Europei de gazul rusesc, această situație ajută, de asemenea, la întărirea unui narativ care a tot fost iterat de-a lungului timpului în politica internă a Rusiei: Occidentul continuă să facă lucrurile greșit.
„Ideea acestei teze ar fi că Europa și Occidentul trebuie să-și regândească politicile divergente, fie că este vorba despre energie, intervenție externă sau construirea democrației”, arată Oleg Ignatov, analist senior la International Crisis Group. „În urmă cu zece ani, acest argument era mai mult timid afirmat, deoarece Kremlinul dorea să se protejeze de criticile venite din partea guvernelor occidentale sau a ONG-urilor. Dar acum, Rusia poate argumenta că politicile occidentale au eșuat atât de mult în Libia, în Siria, acum și în Afganistan, încât abordarea Rusiei a fost, de fapt, corectă în tot acest timp”, a explicat el.
Eșecul occidental, respectiv succesul rusesc se raportează, evident, la prioritățile fiecărei părți. Putin a declarat că prăbușirea Uniunii Sovietice a fost „cea mai mare tragedie geopolitică” a secolului XX.
Dacă ții seama de acest lucru, comportamentul lui Putin din ultimul deceniu – anexarea Crimeei, acțiunea militară din Siria, ațâțarea tensiunilor dintre NATO și Turcia – devine explicabil: își construiește imaginea unui lider care încearcă să redea mândria țării sale și care este încântat să profite de oportunitățile pe care i le oferă omologii săi internaționali, uneori prea naivi.
Citește toată analiza AICI.