ANALIZĂ: Dependența Occidentului de combustibilul nuclear rusesc umple buzunarele Rusiei cu milioane de dolari

0 55

Rusia profită și câștigă milioane de dolari de pe urma dependenței occidentale de combustibil nuclear, în condițiile în care SUA și aliații săi europeni importă cantități mari de uraniu și alte produse nucleare rusești.  Aceste vânzări, care sunt legale şi nu sunt vizate de sancţiuni, au generat un semnal de alarmă în rândul experţilor în nonproliferare şi oficialilor care susţin că aceste importuri sprijină dezvoltarea arsenalului nuclear al Rusiei şi complică eforturile destinate limitării capacităţii sale de a purta războiul împotriva Ucrainei, conform Agerpes.

Dependenţa de produsele nucleare ruseşti, utilizate în principal pentru a alimenta reactoarele civile, lasă SUA şi aliaţii săi vulnerabili la posibile crize energetice dacă sângerosul dictator de la Moscova, Vladimir Putin, va decide să oprească livrările.

„Trebuie să le dăm bani oamenilor care produc arme? Asta e absurd. Dacă nu există o regulă clară care împiedică furnizorii de energie nucleară să importe combustibil din Rusia, şi este mai ieftin să îl cumpere de acolo, de ce nu ar face asta?”, se întreabă Henry Sokolski, director la organizaţia non-profit Nonproliferation Policy Education Center.

Potrivit datelor comerciale şi experţilor, Rusia a vândut firmelor din SUA şi Europa produse nucleare în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Aceste achiziţii au avut loc în acelaşi timp în care Occidentul a impus sancţiuni Rusiei pentru invadarea Ucrainei, blocând importurile unor produse ruseşti de bază precum petrolul, gazele naturale, votca şi caviarul. Însă Occidentul a fost reticent la ideea de a viza exporturile Rusiei de combustibil nuclear pentru că acesta joacă un rol crucial în menţinerea în funcţiune a reactoarelor nucleare. Anul trecut, Rusia a furnizat industriei nucleare americane aproximativ 12% din necesarul său de uraniu, potrivit Administraţiei pentru Informaţii în Domeniul Energiei. La rândul său, Europa şi-a obţinut din Rusia aproximativ 17% din uraniul său în 2022. Dependenţa de energie nucleară este aşteptată să crească pe măsură ce ţările se îndreaptă spre alternative la combustibilii fosili. În prezent, la nivel mondial se lucrează la construirea a 60 de reactoare nucleare şi alte 300 sunt în stadiul de proiect.

Statele occidentale, într-o poziție dificilă în ce privește achiziționarea de combustibil nuclear Multe dintre cele 30 de ţări care produc energie nucleară în aproximativ 440 de centrale nucleare care funcţionează la nivel mondial importă material radioactiv de la grupul energetic Rosatom, controlat de statul rus. Acest grup este lider mondial la îmbogăţirea uraniului şi este numărul trei mondial la producţia de uraniu şi combustibil nuclear. Royal United Service Institute, un think-tank cu sediul la Londra, susţine că Rosatom, care potrivit propriilor sale declaraţii construieşte 33 de noi reactoare în 10 ţări, a exportat anul trecut bunuri şi materiale care au legătură cu energie nucleară în valoare de aproximativ 2,2 miliarde de dolari.

Însă Royal United Service Institute precizează că cel mai probabil cifra reală este mult mai mare pentru că astfel de exporturi sunt dificil de urmărit. Directorul Rosatom, Alexei Likhachyov, a declarat pentru cotidianul rus Izvestia că afacerile din străinătate ale companiei se vor ridica la 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu. Însă experţii avertizează că afacerile civile foarte profitabile sunt cele care oferă fonduri vitale pentru cealaltă responsabilitate majoră a grupului: concepere şi producţia arsenalului atomic al Rusiei. Susţinătorii energiei nucleare spun că SUA şi unele ţări europene s-ar confrunta cu dificultăţi dacă ar întrerupe importurile de produse nucleare ruseşti. Motivele pentru această dependenţă datează de mai multe decenii.

Potrivit experţilor, industria uraniului din SUA a avut de suferit de pe urma unui acord de neproliferare din 1993 care a condus la importul de uraniu ieftin din Rusia. Problemele s-au agravat după o scădere globală a cererii pentru combustibil nuclear după catastrofa de la Fukushima din 2011. Potrivit Administraţiei pentru Informaţii în Domeniul Energiei, în 2021, ultimul an pentru care sunt disponibile date oficiale, centralele nucleare din SUA au achiziţionat doar 5% din uraniul lor de la furnizorii locali. Cea mai importantă sursă de uraniu a fost Kazahstanul, care a asigurat aproximativ 35% din aprovizionare. În paralel, valoarea combustibilului şi produselor nucleare trimise de Rusia în SUA a ajuns anul trecut la 871 milioane de dolari, de la 689 milioane de dolari în 2021 şi 610 milioane de dolari în 2020.

În termeni de tonaj, importurile SUA de produse de uraniu din Rusia s-a dublat, de la 6,3 tone în 2020 până la 12,5 tone în 2022, potrivit datelor ImportGenius. Țările europene au o îndelungată istorie a dependenței energetice de Rusia Europa este şi ea într-o poziţie dificilă pentru că are 19 reactoare de concepţie rusească în cinci ţări care sunt deplin dependente de combustibilul nuclear rusesc. Franţa are şi ea o îndelungată istorie de dependenţă de uraniul îmbogăţit din Rusia.

Într-un raport publicat în luna martie, Greenpeace a informat că importurile Franţei de uraniu îmbogăţit din Rusia au crescut de la 110 tone în 2021, până la 312 tone în 2022. Datele Eurostat arată că, anul trecut, Europa a cheltuit 828 milioane de dolari pe produse furnizate de industria nucleară rusească, inclusiv combustibil, reactoare nucleare şi echipamente. Unele state europene au început să ia măsuri pentru a renunţa la uraniul rusesc. La scurt timp după declanșarea războiului din Ucraina, Suedia a refuzat să cumpere combustibil nuclear rusesc. Finlanda a abandonat un contract cu Rosatom privind construcţia unui nou reactor nuclear. Cehia încearcă să renunţe la combustibilul nuclear rusesc şi s-a îndreptat spre grupul american Westinghouse şi cel francez Framatome pentru livrările viitoare, care ar urma să înceapă în 2024.

De asemenea, Slovacia şi Bulgaria, care se bazează şi ele pe Tvel, o subsidiară a Rosatom, pentru combustibil nuclear, s-au orientat şi ele spre alţi furnizori. În ciuda provocărilor, experţii cred că presiunile politice şi semnele de întrebare cu privire la capacitatea Rusiei de a opri livrările vor conduce cea mai mare parte a statelor europene să renunţe la Rosatom. Însă nu este clar cum vor răspunde Ungaria şi Franţa la această problemă. Franţa nu şi-a exprimat disponibilitatea de a închide robinetul rusesc. Ungaria este complet dependentă de Moscova pentru combustibilul utilizat de singura sa centrală nucleară, pe care are de gând să o extindă cu două noi reactoare produse de Rosatom, un proiect care este şi finanţat printr-o linie de credit de 10 miliarde de euro oferit de o bancă rusească.

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata