Deși opinia publică ucraineană nu o întrece pe cea din Georgia în privința euro-optimismului, Ucraina demonstrează un devotament mai puternic și stabil pentru vectorul european decât vecinul său vestic – Republica Moldova...

Prezența sporită a Uniunii Europene (UE) în vecinătatea estică determină o plasare reușită în topul preferințelor societale. Așteptările față de UE sunt determinate de conținutul și dinamica relațiilor dintre actorii europeni și clasa politică din regiune. Chiar și cele mai pozitive intenții politice ale UE, exprimate în raport cu Georgia, Moldova și Ucraine, nu pot compensa imperfecțiunile din dialogul cu guvernanții din aceste țări. Percepția est-europenilor față de UE nu este nicidecum statică doar pentru că există o predispoziție pozitivă a Bruxelles-ului față de vecinii săi, manifestată constant prin intermediul asistenței externe, sprijinul diplomatico-politic sau ajutorul umanitar din prezent. Doi factori majori contribuie la prelucrarea și formarea percepțiilor publice din Georgia, Moldova și Ucraina vizavi UE. Primul constă în discursul și acțiunile guvernanților autohtoni, care au propriile simpatii geopolitice. Iar cel de-al doilea factor rezidă în produsele informaționale, distorsionate și aruncate, cu rea intenție, în spațiul public de către actorii (non)statali dirijați de decidenții ruși.

Prin intermediul sondajelor din anii 2019-2021 se poate observa cum au evoluat atitudinile față de UE în timpul suprapunerii crizelor interne de ordin politico-instituțional și celor externe provocate de pandemie. Conduita forțelor politice locale, reacțiile acestora la crizele politice domestice și performanța lor în procesele electorale au reprezentat catalizatorii majori în forjarea dispoziției publicului din Georgia, Moldova și Ucraina față de UE. Totodată, efectele social-economice ale pandemiei COVID-19 și alte condiții conexe, precum asistența externă oferită de UE sau „diplomația vaccinurilor” implementată de Rusia (IPN, Aprilie 2021), și-au lăsat de asemenea anumite amprente pe suprafața percepției publice.

Reieșind din specificul scenei politice naționale, unde domină curentul pro-UE, dar și a consensului public actual asupra caracterului peiorativ al factorului rusesc, Ucraina și Georgia au dezvoltat niște atitudini proeuropene mai robuste decât Moldova. În cazul celei din urmă, opinia publică în privința statului rus nu este influențată de traume societale majore curente, precum în cazul georgian (războiul ruso-georgian din 2008) sau cel ucrainean (anexarea Crimeii și agresiunea militară continuă în Luhansk și Donbas). Preocuparea pentru buna guvernare, în particular contracararea corupției, constituie elementele care impulsionează discursul pro-european din Moldova. Deși atitudinile pro-europene din Ucraina și Georgia reies din raționamente economice, urmate de stimulente de insecuritate regională, orientarea spre Rusia nu este anulată, ci co-există cu cea proeuropeană. Mai mult ca atât, Georgia, ca și Moldova, manifestă o doză ridicată de moderație în raport cu preferințele geopolitice, care sub presiunea evenimentelor din Crimeea, estul Donbasului și Luhanskului este practic inutilizabil în Ucraina.

Georgia – lider în simpatii pro-UE

În ultimii ani, ideea integrării europene s-a aprofundat în societatea georgiană. Crizele politice din 2020-2021 au scos în evidență dedicația UE pentru asigurarea stabilității în Georgia. Atât îmbunătățirea competiției electorale în cadrul alegerilor parlamentare din octombrie 2020, cât și zidirea unui armistițiu politic între partidul de la guvernare și opoziție în prima jumătate a lui 2021, s-au datorat acțiunilor concertate ale actorilor europeni (NewEasternEurope, Aprilie 2021). În ambele situații, UE a ieșit în evidență, chiar dacă angajamentul american a jucat de asemenea unor rol determinant. Impactul contribuției UE poate fi depistat în sondaje, care ilustrează niște salturi în susținerea pentru aderarea la UE – de la 59% în octombrie 2019 până 67% în februarie 2021 (IRI, februarie 2021). Sondajele mai denotă că atracția georgienilor pentru UE rezidă preponderent în considerații economice (43%). Acest lucru explică cauza unei popularități mai vizibile a UE în comparație cu simpatiile pentru NATO, care la fel pășesc peste pragul de 50%.

Chiar dacă opinia georgiană crede că Rusia constituie o amenințare economică (78%) și de securitate (88%), circa 70% se pronunță pentru dialogul cu Rusia, într-o formă sau altă. Deschiderea pentru normalizarea relației cu vecinul nordic denotă că încă este posibilă și probabilă o cale moderată, care să îmbine integrarea europeană cu dezvoltarea unor relații normale cu Rusia. Păstrarea situației tensionate în jurul regiunilor separatiste – Abahazia și Osetia de Sud – controlate politic și militar de Rusia reduce gradual apetitul georgienilor pentru moderație în relație cu Rusia în favoarea orientării pro-UE. Totuși, pe fundalul imperativului de recuperare economică post-pandemică, potențialul turistic rusesc poate nivela reticența georgienilor restabilind o parte din atitudinea moderată, vizibilă în Georgia înaintea protestelor din 2019 împotriva ocupației rusești (Vezi Tabelul 1).

Tabel 1. Opinia publică din Georgia cu privire la relația cu UE și Rusia, %

Februarie 2021

Iunie 2020

Octombrie 2019

Doar pro-UE și pro-Occident

40

37

27

Pro-UE, dar cu menținerea relațiilor cu Rusia

45

45

49

Pro-Rusia, dar cu menținerea relațiilor cu UE

6

6

12

Doar pro-Rusia

2

2

2

Sursa: IRI Georgia

Moldova și echilibristica geopolitică

Variația opțiunilor geopolitice în Moldova, cu posibilitatea de a alege între UE și Uniunea Economică Euroasiatică, scoate în prim plan gradul de polarizare din societate. Manifestările opiniei publice din perioada 2020-2021 a ridicat unele semne de întrebare cu privire la ascensiunea vectorului european. Sprijinul pentru aderarea la UE s-a micșorat de la aproape 47% în iunie 2020 până la circa 42% în februarie 2021. În paralel, tot în același interval de timp, au sporit sentimentele pozitive față de Uniunea Economică Euroasiatică – de la 18% până la circa 26% (IPP, 2020-2021). Opțiunea pro-UE era mai pronunțată în perioada în care toate instituțiile (președinția, guvernul și parlamentul) erau dominate de Socialiștii pro-ruși, decât după alegerea unui candidat proeuropean pentru funcția de președinte la alegerile din noiembrie 2020 (3DCFTAs, Noiembrie 2020). Astfel, de la aproximativ 58% în octombrie 2020, susținerea pentru aderarea la UE s-a prăbușit până la circa 48% în februarie 2021 (Vezi Tabelul 2).

Tabel 2. Opinia publică din Moldova cu privire eventualitatea unui referendum privind aderarea la UE, % (2020-2021)

Februarie, 2021

Octombrie, 2020

Iunie, 2020

Pro

48,6

58,1

56,2

Contra

22,9

19,9

20,7

Sursa: IPP, Barometrul Opiniei Publice

Victoria Maiei Sandu se pare că a fost insuficientă pentru a energiza rapid simpatiile pro-EU a populației din interiorul țării (fără diasporă). Totodată, nici înfrângerea celui mai pro-rus politician moldovean Igor Dodon nu s-a soldat cu decelerarea imediată a interesului pentru aderarea la Uniunea Euroasiatică, care, din contra, a crescut. Explicația acestui paradox se ascunde în trăsătura moderată a orientării externe preferată de către cetățeni. Conform sondajelor din martie 2021, majoritatea opiniei publice pleda pentru o politică externă echilibrată (47%), iar restul publicului era divizat între proeuropeni (29%), pro-Rusia (15%) și pro-unire cu România (6%) (IMAS, martie 2021). Cu toate acestea, există potențial pentru ca sprijinul UE să treacă peste pragul de 50% și chiar cel de 60%, având în vedere aprecierea pozitivă (80%) a relațiilor cu UE (IRI, martie 2021). Amplificarea simpatiilor pro-UE poate rezulta din reformele de bună guvernare și combaterea corupției, a căror efecte în lanț pot propaga schimbări în instituțiile responsabile de sănătatea spațiului informațional. În rezultat, cetățenii vor dispune de argumente mai echilibrate legate de orientarea externă a țării.

Ucraina – simpatii pro-UE cu specific regional

La finele lui 2019, preferințele pro-UE au reușit să se stabilizeze în jurul a 55% de sprijin public în Ucraina (IRI, 2019). Unul din motivele care reține popularitatea UE sub pragul de 60% pare să fie existența alternativei Uniunii Economice Euroasiatice centrată pe Rusia, care în decursul anului 2019 a atras atenția a 17-19% din populația ucraineană. Regiunile vestice continuă să fie mai pro-europene decât cele estice. Totuși, diferența dintre simpatiile pro-UE din Centru-Vest și cele din Sud-Est necesită nuanțare. Astfel, doar în Estul țării, Uniunea Euroasiatică are o susținere mai ridicată decât UE – 39% versus 30%. De asemenea, în Vest și Centru, atitudinile publice favorizează UE în proporție de 58-76%. Același rezultat este intangibil pentru proiectul geopolitic rusesc, care este sub 40% chiar și în cele mai pro-ruse regiuni ale Ucrainei. Chiar dacă tineretul este cel mai proeuropean (64%), un grad ridicat de sentimente pro-UE se extinde până la 52-55% către categoriile de vârstă mai înaintate (36-51+ ani). Orientarea europeană este omniprezentă în principalele partide ucrainene, chiar și în Platforma Opoziției – „Pentru Viață”. Acest lucru denotă faptul că electoratul se poate regăsi sub același acoperiș politic indiferent de viziunile sale geopolitice. Bunăoară, după victoria de la alegerile din 2019 (254 mandate din totalul de 450), votanții partidului “Slujitorul Poporului” era alcătuit din circa 15% de simpatizanți pro-ruși, cu circa patru ori mai puțini decât cei pro-UE (62%).

Blocarea instrumentelor anti-corupție de către Curtea Constituțională sau ineficiența procuraturii (IPN, March 2021) nu s-au răsfrâns asupra simpatiilor populației pentru UE. Aparent, populația nu își extinde nemulțumirea față calitatea reformelor sau gestionarea problematică a crizei pandemice asupra relației sale față de integrarea europeană. Sondajele din martie 2021 arată rezultate la fel de bune ca cele din decembrie 2019. Circa 58% din populație ar vota pentru aderarea la UE (Centrul Razumkov, martie 2021), iar printre cei determinați să participe la un referendum pe acest subiect susținerea ajunge până la aproape 80% (Vezi Tabelul 3).

Tabel 3. Opinia publică din Ucraina cu privire la aderarea la UE, %

Martie 2021

Totalul respondenților

Doar respondenții participanți la referendum

Pro

59,4

79,6

Contra

25,9

16,7

Sursa: Centrul Razumkov

În linii mari, nu doar aderarea la NATO, dar și apartenența la UE este văzută ca o garanție de securitate pentru statul ucrainean. Sondajele validează într-o oarecare măsură această ipoteză, deoarece ilustrează că doar în decursul lui martie-aprilie 2014 (anexarea Crimeii și începutul agresiunii militare rusești) susținerea pentru UE a crescut de la 41% până la 52% (IRI, 2019).

În loc de concluzii…

Deși opinia publică ucraineană nu o întrece pe cea din Georgia în privința euro-optimismului, Ucraina demonstrează un devotament mai puternic și stabil pentru vectorul european decât vecinul său vestic – Republica Moldova. În general, aspirațiile europene ale vecinilor estici ai UE nu trebuie tratate ca pe o proprietate imuabilă. Acestea variază în funcție de procesele politice interne, dar și ca răspuns la comportamentul factorilor externi.

Observabilă în Georgia și Moldova, o moderație geopolitică funcțională pe termen lung ar permite menținerea unei dinamici pozitive în domeniul integrării europene, cu concentrarea atenției asupra reformelor. Un asemenea scenariu pare deocamdată irealist, deoarece necesită ca factorul rusesc să devină previzibil, constructiv și credibil, condiții pe care Moscova refuză să le îndeplinească.

Sursa: https://www.ipn.md