Epoca stăpânirii mongole, și nu moștenirea Rusiei Kievene, a deschis calea pentru ascensiunea Imperiului Rus. Rusia nu a fost niciodată un stat în sensul general al termenului, se arată într-un articol din Atlantic Council, în care autorii încearcă să înțeleagă obsesia actuală a Rusiei față de Ucraina.
„Spre deosebire de statul turc modern, care a apărut din Imperiul Otoman, sau Marea Britanie, care a câștigat și a pierdut un imperiu, Rusia nu a avut niciodată o identitate separată de imperiu”, spune John Sifer, care a lucrat pentru CIA timp de 28 de ani și Glenn Chaffetz, care are peste 30 de ani de experiență în guvernul SUA și mediul academic.
Istoria de o mie de ani a Rusiei este un mit
Narațiunea Kremlinului că Rusia (Rusia Kieveană) își are originile în Ucraina modernă este un basm inventat de Moscova. Istoria de 1.000 de ani a Rusiei este un mit creat și perpetuat chiar de ruși, propagat de generații de dictatori ruși pentru a justifica expansiunea lor externă și represiunea internă.
În schimb, ceea ce este Rusia astăzi a început ca o colecție liberă de orașe-stat independente care includeau Novgorod, Pskov, Smolensk, Tver și Moscova, dintre care ultima a câștigat o importanță deosebită la sfârșitul stăpânirii mongole. Pe atunci, Kievul nu făcea parte din Rusia mai mult decât este acum. Nu exista un limbaj comun, o administrație comună și o identitate comună. Într-adevăr, au trecut secole înainte ca conducătorii Moscoviei să încerce să-și stabilească stăpânirea asupra Kievului și a pământurilor Ucrainei de astăzi.
Rusia își trage rădăcinile de la stăpânirea mongolo, nu de la Rusia Kieveană
Era stăpânirii mongole, și nu moștenirea Rusiei Kievene, a fost cea care a deschis calea pentru creșterea Imperiului Rus. Sub Ivan al III-lea, Moscovia s-a impus ca cel mai puternic oraș-stat care a apărut din perioada mongolă. El se autointitula „regele întregii Rusii”, dar în realitate semăna mai degrabă cu primarul Moscovei Mari. Acest rege a început expansiunea Moscoviei, inițiind așa-numita „colectare de pământuri rusești”. Viziunea sa expansionistă a fost acceptată de aproape fiecare conducător ulterior al Moscoviei, al Imperiului Rus, al Uniunii Sovietice și al Federației Ruse.
Aspirațiile lui Ivan al III-lea de a dobândi noi teritorii, adesea sub pretextul „reunificării ținuturilor Rusiei antice”, continuă și astăzi și au avut un impact profund asupra istoriei lumii. După cum a remarcat istoricul Stephen Kotkin, „începând cu domnia lui Ivan cel Groaznic în secolul al XVI-lea, Rusia a reușit să se extindă cu o rată medie de 24 de kilometri pătrați pe zi timp de sute de ani, acoperind în cele din urmă o șesime din masa de pământ a lumii .”
Detalii, AICI