Bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, i se plânge lui Putin de autoritățile de la Chișinău și îi cere ajutorul
Bașcanul UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, i s-a plâns liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, de „acțiunile ilegale” ale autorităților de la Chișinău, iar președintele Federației Ruse i-ar fi promis să ajute autonomia Găgăuză. Bașcanul afirmă pe Facebook că s-a întâlnit cu Putin la Soci, în cadrul Forumului internațional al tineretului.
„L-am informat pe Vladimir Vladimirovici despre acțiunile ilegale ale autorităților moldovenești, care se răzbună pe noi pentru poziția noastră civică și loialitatea față de interesele naționale. Chișinăul ne ia pas cu pas împuternicirile, ne limitează bugetul, ne încalcă drepturile legale, provoacă destabilizare în Găgăuzia și în toată țara”, a scris Guțul.
Potrivit ei, Vladimir Putin a promis că va sprijini Găgăuzia și poporul găgăuz în „apărarea drepturilor, împuternicirilor și poziției legitime a UTA Găgăuzia pe arena internațională”.
Evghenia Guțul s-a întâlnit pe 5 martie la Moscova și cu Valentina Matvienko, președintele Consiliului federației ruse. Guțul a declarat că pe teritoriul Republicii Moldova ar fi încălcate drepturile rușilor. Ea nu a prezentat exemple concrete ori careva date despre presupusele nereguli. Acest lucru a pus în gardă societatea și a lăsat loc de speculații. Or, declarații similare au fost făcute pe 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de invazia rusă în Ucraina, de liderii așa numitelor republici separatiste „lnr” și „dnr” din Ucraina. Declarațiile acestora a fost unul din pretextele folosite de regimul dictatorial de la Kremlin pentru a invada țara vecină pe 24 februarie 2022.
Solicitat să comenteze declarațiile făcute de bașcana UTA Găgăuzia la Moscova, președintele comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp a menționat că în țară sunt instituții care monitorizează securitatea statului care ar trebui să facă o analiză a acestor declarații.
Separatismul în Republica Moldova se pedepsește penal și în cazul în care bașcanul, Evghenia Guțul ori alt politician va întreprinde acțiuni în acest sens, vor fi trași la răspundere, a declarat Carp în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la Jurnal TV.
„Da, nouă nu ne place că a mers încolo, nu ne place declarațiile pe care le face, dar avem instituții de drept, avem SIS, probabil ei au mai multe competențe pentru a face analizele declarațiilor și acțiunilor pe care le întreprinde un politician sau altul. În rest, dacă chemi o persoană și începi cu represiuni politice, acestea nu sunt metodele cele mai creștinești pe care le poți aplica”, a spus politicianul.
În context el a amintit de modificările la Codul penal referitor la separatism.
„Dacă va începe să întreprindă anumite acțiuni, va fi aplicat CP în raport cu Guțul ori cu oricine altcineva care crede că poate întreprinde acțiuni de separatism. Să vedem dacă va îndrăzni cineva să încalce legea”, a mai spus Lilian Carp.
SIS, cu ochii pe destabilizările puse la cale de Rusia, inlsuiv prin intermediul bașcanului
În data de 5 martie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat că a intrat în posesia mai multor date care indică că Federația Rusă ar dori să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin implicarea în procesele electorale din 2024 și 2025. În aceste acțiuni, Rusia va implica trei categorii de actori: actorii politici deschis declarați pro-Federația Rusă, actori politici declarați pro-stataliști și actori politici conectați la grupurile criminal organizate. Se planifică generarea mai multor crize inclusiv în regiunea din UTAG sau stânga Nistrului, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova – cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă fiind gruparea lui Ilan Șor, dar și organizarea protestelor la Chișinău. Precizările au fost făcute de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteața.
„O altă direcție este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova”
În alegerile prezidențiale din 2024 și parlamentarele din 2025, „obiectivul vizează atacarea și subminarea șanselor candidaților pro-europeni paralel cu potențarea unui candidat controlat direct de regimul de la Kremlin sau cu viziuni anti-rusești moderate”.
„O altă direcție este amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a Republicii Moldova, în special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea acțiunilor de compromitere a eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. De asemenea se vor utiliza în continuare potențialul din regiunea transnistreană în acțiuni hibride anti-Chișinău în contextul proceselor politice din Republica Moldova pe fundalul invocării unor așa numite presiuni economice puse de Chișinău pe regiuni. (…) Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care are indicația de a provoca radicalizare și violență. Ilan Șor are sarcina principală pentru 2024 de a compromite rezultatele referendumului”, a declarat Musteața.
Potrivit lui, „un alt grup de actori politici au indicația de a promova doctrina statalistă, dar care în realitate servește retoricii Rusiei”.
„Cu o probabilitate înaltă, structurile date sunt ghidate de serviciile de informații ruse și centrele de influență conexe administrației președintelui Federației Ruse. Această strategie poate fi văzută deja public. Aceste forțe vor promova mesajul fals precum că aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană ar afecta suveranitatea țării”, a adăugat el.
De asemenea, a spus Musteața, „în primăvara anului 2024 se vor activiza formatori de opinie cu interese anti-europene ascunse dar care să promoveze un candidat independent în jurul căruia să se alinieze mai multe forțe de centru-stânga”.