Blocul politic „Alternativa”, format recent pretinde o orientare pro-europeană, însă acțiunile și declarațiile liderilor săi din trecut arată contrariul. În contextul dezinformării active orchestrate de propaganda rusă în Republica Moldova este esențial să înțelegem inconsecvența și potențiala agendă ascunsă a acestui bloc.
La 31 ianuarie 2025, a apărut o nouă forță politică cu șanse reale de a intra în viitorul parlament al Republicii Moldova – Blocul „Alternativa”, din care fac parte: Ion Ceban care aduce cu el Mișcarea Alternativă Națională (MAN), Ion Chicu – Partidul Dezvoltării și Consolidării (PDCM) și Mark Tkaciuk – Congresul Civic. Grupului celor trei i s-a alăturat Alexandr Stoianoglo, care la prezidențialele din 2024 a obținut mai multe voturi în țară decât Maia Sandu.
„Alternativa” explorează slăbiciunile guvernării și retorica pro-UE pentru a dezinforma
Blocul „Alternativa” își construiește mesajul politic pe nemulțumirea populației față de erorile guvernării PAS, acuzată de incompetență și reforme judiciare incomplete. Profitând de acest context, liderii „Alternativa” – Stoianoglo, Ceban, Chicu și Tkaciuk – își promovează imaginea de alternativă „capabilă”, invocând un discurs pro-european pentru a atrage electoratul nemulțumit de PAS, inclusiv din segmentul de centru-dreapta.
Totuși, istoria politică a acestor lideri, marcată de sprijinul acordat apropierii de Rusia și vectorului eurasiatic, ridică semne de întrebare privind sinceritatea actualei orientări pro-UE. Deși „Alternativa” respinge acuzațiile de a fi un vehicul pro-rus mascat, realitatea este că utilizarea retoricii europene le permite liderilor să se diferențieze de socialiști și de Usatîi, păstrând în același timp deschisă o posibilă agendă ascunsă.
Viitorul blocului „Alternativa” depinde de capacitatea de a atrage electoratul fugarului Ilan Șor, de eventuala interzicere a partidelor cu legături rusești și de reevaluarea de către UE a strategiei sale față de Republica Moldova, în contextul riscurilor de a miza exclusiv pe PAS ca unic garant al parcursului european.
Blocul „Alternativa” – un scenariu pro-rus sub acoperirea retoricii pro-UE
Liderii „Alternativa” încearcă să respingă acuzațiile conform cărora ar fi o creație pro-rusă care utilizează promisiunile de aderare la UE pentru a influența votul în alegerile parlamentare. Totuși, fără să se folosească deschis de integrarea europeană ca instrument principal de campanie, liderii Ceban, Chicu, Tkaciuk și Stoianoglo rămân greu de distins de Usatîi, Vlah și Socialiști.
În același timp, prin adoptarea unui discurs pro-european, „Alternativa” își propune să concureze pe segmentul de centru-dreapta, unde PAS deține controlul, adresându-se în special electoratului nemulțumit de condițiile socio-economice actuale.
În plus, trecutul politic al liderilor blocului, marcat de susținerea – fie directă, fie indirectă – a vectorului eurasiatic de apropiere de Rusia, reprezintă cel mai puternic argument folosit de susținătorii PAS în mass-media și de către societatea civilă pentru a le contesta credibilitatea.
Importanța orientării geopolitice anterioare
Republica Moldova se confruntă cu o intensă campanie de dezinformare pro-Kremlin, în care partidele și liderii care își schimbă brusc discursul devin instrumente utile în destabilizarea încrederii cetățenilor în integrarea europeană. În realitate, „Alternativa” nu a prezentat un plan clar de aderare la UE, nici inițiative concrete de reformă în justiție, economie sau securitate, preferând retorica populistă fără angajamente măsurabile.
Liderii blocului „Alternativa” au avut, în trecut, o orientare geopolitică clar pro-rusă, susținând vectorul eurasiatic și promovând apropierea Republicii Moldova de Rusia. Această poziționare ridică semne de întrebare privind sinceritatea actualei retorici pro-europene. Alexandr Stoianoglo a participat la forumuri susținute de Kremlin și a criticat sancțiunile împotriva Rusiei, afirmând că acestea dăunează Republicii Moldova. Actualul primar al capitalei Ion Ceban a susținut public ideea neutralității și a criticat integrarea rapidă în structurile europene, argumentând că aceasta ar afecta echilibrul geopolitic al țării iar Ion Chicu, în calitate de fost premier, a promovat relații economice mai strânse cu Rusia, exprimând scepticism față de unele politici UE. Să nu uităm și de trecutul politic a lui Tkaciuk care a fost implicat în acțiuni și declarații care au favorizat influența rusă, inclusiv prin participarea la evenimente pro-ruse în regiune și promovând intens retorica de la Kremlin, de-a lungul întregii sale cariere politice. Aceste acțiuni subliniază discrepanța dintre trecutul politic al liderilor „Alternativa” și discursul lor actual pro-european, generând mari îndoieli cu privire la agenda reală a blocului.
Blocul „Alternativa” este doar o fațadă pro-UE pentru lideri cu trecut anti-european, iar retorica actuală nu reflectă intenții reale de integrare, ci mai degrabă un oportunism politic și conformare la strategii de influență rusești în Republica Moldova.
Într-o perioadă de presiuni hibride asupra parcursului europeana al Republicii Moldova, care cresc tot mai mult în intensitate, odată cu apropierea alegerilor parlamentare , monitorizarea atentă a acestor structuri politice este o responsabilitate a cetățenilor și a presei independente. Discernământul populației și capacitatea de a ține piept acestui val agresiv de ostilitate din partea forțelor pro-ruse va fi direct proporțional cu șansele Moldovei de a ajunge membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
