Pe frontul din Ucraina, expresia „oбнуление” – „resetare” – a devenit sinonimă cu execuţia. În jargonul trupelor ruse, „a fi resetat” înseamnă să fii împuşcat de ai tăi, pentru că ai refuzat să mergi într-un „atac sinucigaș”, pentru că ai băut o sticlă de vodcă sau pur şi simplu pentru că un superior a decis că nu meriţi să mai respiri.
Un nou reportaj al publicaţiei independente ruse Verstka dezvăluie cine sunt călăii din interiorul armatei ruse şi cum funcţionează sistemul represiv care îi execută pe propriii soldaţi, adesea fără niciun proces şi fără vreo consecinţă.
Bătuţi, împuşcaţi, aruncaţi în gropi
„L-au lovit cu capul de podea până l-au omorât. Pentru că a băut un pahar după misiune”, povesteşte un fost soldat dintr-un batalion de asalt al armatei ruse. „Am stat o lună pe linia întâi, fără mâncare, fără apă, fără legătură cu nimeni. Beam apă din bălţi, dormeam în noroi. Când am fost retraşi, am băut şi noi un pic. Ofiţerii au început să ne certe ca pe nişte câini, iar el a răspuns. L-au bătut până a murit. Apoi l-au aruncat într-o groapă şi l-au împuşcat.”
Execuţiile au fost ordonate, spune el, de trei comandanţi cu nume de război: „Kemer”, „Dudka” şi „Akula”. În spatele acestor porecle se ascund oameni reali, premiaţi de statul rus: Ilhom Peter, un tânăr de 34 de ani din regiunea Orenburg, comandant al unui detaşament de asalt din divizia 90 de tancuri, Dmitri Kemerov – şeful unei companii de asalt – şi Mihail Dudukov, adjunctul său.
În unităţile de acest tip, spun reporterii, majoritatea luptătorilor sunt foşti deţinuţi, recrutaţi direct din închisori. Cei care au avut norocul să fie răniţi şi evacuaţi de pe front sunt singurii care îndrăznesc să vorbească. Ceilalţi tac – sau dispar.
„Să mergi fără vestă, fără armă – asta e tot un fel de execuţie”
Cei care refuză ordinele nu sunt împuşcaţi întotdeauna pe loc. Există metode „mai curate”: trimişi în asalturi sinucigaşe, fără echipament sau muniţie, doar pentru a „se dovedi utili”.
Un fost combatant al brigăzii 114 povesteşte: „Ne-au trimis la Krasnogorivka. Eram 47 de oameni. Am intrat în sat cinci. Trei minute a ţinut lupta. Ne-au dat patru încărcătoare la fiecare şi ne-au zis să ne luăm armele de la inamic.” Comandantul acestor atacuri, eroul „Saîd” Istrati, a fost decorat cu medalia „Erou al Rusiei”.
Un alt soldat spune că, în timpul unui asalt asupra satului Orihove, camaradul său „Fiksa” a refuzat să fie „momeală” – adică omul trimis primul, pentru ca inamicul să-şi dezvăluie poziţia. „Dacă te întorci, te împuşcă trupele de baraj din spate. Singura ta şansă e să fii rănit şi să te predai la ucraineni.” „Fiksa” a fost bătut şi împuşcat. În acte scrie că „a părăsit unitatea fără permisiune”.
Citește mai mult AICI
