Investigație realizată de Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca pentru veridica.ro
Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Federația Rusă își exercită pârghiile de influență economică asupra politicii de la Chișinău printr-un triunghi de obiective strategice format din Moldovagaz (deținută de Gazprom) – Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) deținută de regimul separatist total controlat de Moscova) – Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) proprietate a companiei rusești Inter RAO).
Mai mult, Gazpromul livrează gaze regiunii transnistrene la prețuri mici și chiar și banii obținuți din ele ajung în bugetul Tiraspolului. Datoria acumulată îi este imputată însă guvernului de la Chișinău și a atins, până în prezent, suma de 8,5 miliarde de dolari.
Astfel, schema pusă la cale de Moscova întreține regimul separatist de la Tiraspol și îi oferă Kremlinului un instrument de presiune asupra Chișinăului pentru datoriile acumulate de Transnistria.
Cum a ajuns Gazprom să dețină monopolul gazelor în Moldova
Moldovagaz deține monopolul la furnizarea gazelor din Federația Rusă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în Transnistria.
Compania a fost fondată în 1998 prin convertirea unei părți a creanțelor deținute de gigantul rus asupra Republicii Moldova. Gazprom a intrat și în posesia întregii infrastructuri de conducte a Republicii Moldova, inclusiv cea controlată de autoritățile autoproclamate din Transnistria.
Structura acționariatului SA Moldovagaz arată astfel: Gazprom – 50%, Agenţia Proprietăţii Publice a Republicii Moldova – 35,33%, și Comitetul de administrare a proprietăţii Transnistriei (ce ține de regimul separatist) – 13,44%. Ulterior, aceste din urmă acțiuni au fost trecute în gestiunea furnizorului rus de gaze. Celelalte 1,23% din acțiunile companiei sunt în proprietatea unor persoane fizice.
După Războiul de pe Nistru din 1992, regimul secesionist de la Tiraspol s-a autoproclamat proprietar pe rețeaua de distribuție a gazelor de pe teritoriul enclavei separatiste, pe care un an mai târziu le-a transmis companiei locale Tiraspoltransgaz.
În 2005, toate proprietățile Tiraspoltransgaz au fost trecute în posesia unei alte entități nou-formate – Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie.
Deși Tiraspoltransgaz s-a autodeclarat în 2006 entitate separată față de Moldovagaz, aceasta continuă până în prezent să procure gaze de la Gazprom atât pentru malul drept, cât și pentru cel stâng al Nistrului.
În timp ce Moldovagaz achită Gazpromului pentru consumul de gaze de pe malul drept al Nistrului, banii colectați din Transnistria nu ajung în buzunarele Gazpromului, ci în bugetul anual transnistrean.
Prin urmare, Moldovagaz are în prezent față de Gazprom și subsidiara sa, Factoring Finance, o datorie de peste 8,5 miliarde de dolari. Mai mult de 90% din această datorie aparține Transnistriei.
În perioada 2007–2011, Moldovagaz a livrat gaze pentru Tiraspoltransgaz în baza unui contract semnat cu Gazprom în 2006. Acest contract a fost înnoit anual până în 2019 și prelungit în octombrie 2021 până în 2026.
În paralel, în 2011, al doilea contract semnat între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz prevede condițiile de livrare a gazelor rusești în Transnistria.
Conform contractului dintre Moldovagaz și Gazprom, prelungit la 29 octombrie 2021, gigantul rusesc s-a obligat să furnizeze anual Republicii Moldova 3,3 miliarde de metri cubi pentru următorii cinci ani. Din această cantitate, 1,24 de miliarde de metri cubi merg anual pentru malul drept al Nistrului și alte 2,06 miliarde pentru consumul de pe malul stâng.
Așadar, circa două treimi din gazele livrate în Republica Moldova de Gazprom ajung la Tiraspoltransgaz care, la rândul său, le repartizează întreprinderilor transnistrene. Datoriile acumulate pentru consumul gazelor în stânga Nistrului sunt doar ale Tiraspoltransgaz, a declarat pentru Veridica directorul Moldovagaz, Vadim Ceban.
„Noi putem să spunem un singur lucru, aceste datorii sunt ale celor care le-au acumulat – Tiraspoltransgaz. Datoriile sunt reflectate în așa-numitele conturi extrabilanțiere”, a spus Ceban, subliniind că furnizarea de gaze în Transnistria este reglementată printr-un contract semnat în octombrie 2021.
Citește toată analiza AICI