Ce jocuri poate face Rusia prin România?
Ambasada Rusă din România a pregătit terenul înaintea devoalării planului Moscovei de destabilizare a Republicii Moldova, iar discursul antioccidental de la marile televiziuni de știri lucrează subliminal în favoarea Moscovei.
Cu doar câteva zile înaintea declarației de ieri a purtătorului de cuvânt al Consiliului de Securitate de la Casa Albă, John Kirby care a afirmat că rapoartele despre un complot rusesc menit să răstoarne guvernul de la Chișinău sunt „profund îngrijorătoare”, ambasadorul rus la București a vorbit despre Occidentul care vrea să facă din R. Moldova următoarea Ucraină.
Ambasadorul Valery Kuzmin insista astfel că „Vestul a ales Moldova” „să exerseze aceeaşi funcţie ca Ucraina”. Diplomatul pretexta că vrea să explice spusele ministrului de Externe, Serghei Lavrov la adresa Chișinăului, potrivit căruia R. Moldova ar putea fi o „nouă Ucraină”.
Declarația lui John Kirby întărește îngrijorarea președintei Maia Sandu despre diversiunea pusă la cale de Rusia care vizează un atac asupra instituțiilor statului moldovean, un plan descris recent și de Volodimir Zelenski la Bruxelles. Dar, înainte să iasă la iveală toate detaliile diversiunii, ambasadorul rus în România a încercat să demonstreze că Occidentul e cel care ar vrea să sacrifice R. Moldova, că de fapt, toate brutalitățile rușilor ar fi o reacție la escaladarea dorită de Vest. Exercițiul de manipulare al ambasadorului Kuzmin face parte dintr-o strategie mai largă, în care dezinformarea pare să preceadă eventuala catastrofă, iar publicului i se indică vinovatul pe mai multe canale paralele.
Practic, ambasadorul rus în România a organizat săptămâna trecută o conferință de presă în care a reluat temele predilecte de propagandă ale Moscovei împotriva Occidentului pentru ca românii să înțeleagă că nu Rusia ar fi de vină pentru agresiunea asupra Ucrainei. Și că R. Moldova ar urma să fie sacrificată de Vest la fel ca Ucraina. Mesajul diplomatului rus face parte dintr-o serie de acțiuni prin care vrea să întărească curentul anti-occidental și anti-ucrainean prezent la câteva dintre televiziunile de știri autohtone cu mare audiență. Simultan, pe tot mai multe site-uri, apar agenții tradiționali de influență, recrutați probabil cu mult înainte, care și-au asigurat o anumită audiență și care multiplică aceleași mesaje distorsionate.
Apoi, ca în orice manual de dezinformare, apar intermediarii de bună credință, care preiau subiectele mai mult sau mai puțin dubitativ. Urmează rostogolirea prin rețelele sociale în care conspiraționiștii, anti-capitaliștii și euroscepticii reiau dezinformările, considerându-le adevăruri.
Pe fondul războiului această propaganda antioccidentală amplificată de Rusia începe să aibă efecte în România. Studiul anual Transatlantic Trends 2022 făcut de German Marshall Fund scoate la iveală că România este țara NATO și UE cu cea mai ridicată percepție pozitivă la adresa Rusiei (25%) dintre cele 14 state euro-atlantice analizate. Un sfert dintre români, cu 10% mai mulți decât înainte de războiul de agresiune împotriva Ucrainei, privesc azi cu admirație spre Rusia. În plus, aproape jumătate consideră influența Chinei pozitivă, cu toate că această țară a fost menționată în noul Concept Strategic al NATO drept „o provocare sistemică” la adresa intereselor transatlantice. În același timp, însă, circa 90% dintre români acordă o importanță sporită NATO, mai mare decât înaintea începerii războiului. Acest paradox sugerează, totuși, atașamentul majorității față de Vest și teama de Est, dincolo de toate distorsiunile informaționale.
În România, rușii n-au avut nicicând mare trecere, iar susținătorii lor asumați, cu toate că au notorietate, sunt astăzi personaje marginale. Repetarea temelor anti-occidentale în discursul ambasadorului rus la București susținute de unii clerici cu poziții înalte în Biserica Ortodoxă plus discursul mediatic ambiguu lasă culoar liber dezinformărilor și ascensiunii AUR, formațiune naționalistă care favorizează poziția Moscovei. Oare, terenul se pregătește pentru Est, chiar dacă majoritatea privește spre Vest? Există în instituțiile importante ale statului vulnerabilități care alimentează interesele Rusiei sau e vorba doar despre o indiferență cultivată cu abnegație?
Autor: Sabina Fati (DW)