Despre coronavirus se vorbește în Whats App, Twitter, Facebook, iar fluxurile de știri sunt invadate de diferite informații, ale căror surse nici nu le cunoaștem. Iată cinci lucruri pe care le putem face pentru a verifica conținutul materialelor online înainte de a crede în ele.

Noul coronavirus, împreună cu “prietenii săi” – dezinformarea și falsul – au ajuns deja în peste 60 de țări. Odată ce ajunge într-o țară nouă, coronavirusul aduce cu el știri și informații false despre boală, despre modul prin care s-ar răspândi și cum ne-am putea proteja.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a numit deja epidemia coronavirusului „infodemică”, din cauza informațiilor înșelătoare sau incorecte ce se răspândesc mai rapid decât virusul. Fie că-i vorba despre medicii șarlatani care propun „leacuri” false  sau de teorii ale conspirației folosite pentru a submina unele guverne, toate acestea creează un mediu complex. De aceea trebuie să fim atenți la ceea ce găsim online și ce ar putea crea o panică mai mare.

Agenții de dezinformare profită de acest lucru și creează conținut menit să ne afecteze moral și care ne-ar impune să-l distribuim mai departe.

Iată acele cinci lucruri pe care le putem face pentru a verifica conținutul online înainte de a-l distribu:

Să ținem minte că unele istorii pot fi prea frumoase și bune pentru a fi reale. Știrile false și înșelătoare se răspândesc mai rapid, deoarece oamenii le distribuie. Minciuna atrage mai mult decât adevărul.

Sfaturi:

  • Dacă o știre este prea bună pentru a fi adevărată, prea amuzantă, prea stranie, probabil că este un fals. Accesați sursa înainte de a o distribui.
  • Să știți că și jurnaliștii uneori greșesc – doar pentru că alte posturi de știri distribuie o știre, nu mereu înseamnă că ea a fost verificată.
  • Pentru mai multe site-uri web și instrumente pentru verificarea conținutului online, consultați acest set de instrumente.

Verificați imaginile:

O imagine valorează cât o mie de cuvinte, iar când această imagine are ca scop dezinformarea, ea poate valora chiar și cât o mie de minciuni. Dezinformarea prin imagini este unul dintre cele mai frecvente tipuri de dezinformare.

Unele dintre cele mai distribuite fotografii ale incendiilor din 2019 nu aveau legătură între ele, iar unele dintre cele mai recente hărți care arată răspândirea COVID-19 (Coronavirus) sunt înșelătoare. Doar în câteva click-uri, puteți verifica imaginile

Instrumente:

  • Desktop: vă recomandăm pluginul RevEye pentru a căuta orice imagine pe internet fără a părăsi browserul.
  • Pentru telefonul dvs.: Dacă sunteți afară și citiți o știre ce tocmai a fost împărtășită pe whatsapp, twiter sau oriunde, puteți utiliza TinEye.

Verificați videoclipurile folosind InViD

Fact-check-erii din întreaga lume au verificat o mulțime de videoclipuri care în mod fals arată simptomele sau impactul coronavirusului. Mai multe din aceste video-uri sunt vechi, dar republicate sub legenda coronavirusului.

Înainte de a distribui acel videoclip, verificați-l ca să nu fiți păcălit.

Instrumente:

  • Reprezentanțiii Amnesty International au dezvoltat un instrument care vă permite să obțineți automat miniaturi de pe videoclipurile YouTube, precum și alte informații utile.
  • Pluginul de verificare video InVid are câteva instrumente foarte eficiente pentru verificarea imaginilor și videoclipurilor.

Nu uitați, nu toate cercetările sunt independente!

Doar pentru că o știre conține un infografic sau un tabel, nu înseamnă că datele și efortul științific din spatele acestei cercetări sunt corecte și suficiente.

Deci, dacă întâlniți un grafic, un tabel, o statistică sau orice, legat de Covid-19, întrebați-vă:

  • Care este sursa? De unde provin aceste date?
  • Consultați întotdeauna surse oficiale care nu au legătură nici cu un guvern.
  • Pagina OMS Coronavirus are statistici și recomandări actualizate.
  • Universitatea John Hopkins a elaborat o hartă.

Utilizați geolocalizarea pentru a afla unde a fost făcută o fotografie sau un videoclip:

Unul dintre cele mai bune instrumente pentru a detecta dezinformarea este geolocația. Putem folosi indicatoarele stradale din fotografie pentru a găsi același loc pe o hartă.

Sfaturi:

  • Căutați indicii în arhitectură, în limbajul oamenilor; vedeți pe ce parte a drumului merg mașinile, denumirile întreprinderilor etc.
  • Încercați să găsiți același loc pe hartă
  • Folosiți acestă aplicație și aceasta.

Sursa: https://firstdraftnews.org/latest/5-tips-ways-we-can-all-covid19-check-coronavirus-information-online-fake-disinformation-misinformation/