Aproape de miezul nopții, fără a fi supuse dezbaterilor în plen, fără a da citire tuturor amendamentelor propuse de către deputați, fără a cunoaște modificările venite din partea coaliția „ȘorDon” de la Comisia economie, buget și finanțe, care s-a întrunit tot ieri seara în secret, fără a înregistra video sau audio ședința! Așa au fost aprobate ieri, unele dintre cele mai importante documente ale țării: politica bugetar-fiscală pentru anul 2021și Bugetului de Stat pentru anul viitor de către coaliția informală „ȘorDon”.
Majoritatea legilor controversate, aprobate în ședința de miercuri a Parlamentului au fost votate în lectura a doua, în lipsa deputaților din PAS, Platforma DA, PDM și Pro Moldova, care au părăsit sala de ședințe după ce a fost citită moțiunea de cenzură asupra activității guvernului Chicu. Cei din PAS au precizat însă că vor reveni în sală atunci când vor fi dezbătute legile bugetar-fiscale pentru anul viitor. Deși între opoziție și majoritatea parlamentară au avut loc dispute, proiectele de lege au fost votate pe bandă rulantă, iar bugetul de stat a fost aprobat cu 56 de voturi.
La ședința nocturnă a ajuns și deputatul Platformei DA Alexandr Slusari, care a ținut un discurs de la tribuna centrală a Parlamentului. Slusari i-a acuzat pe cei din PSRM și Platforma „Pentru Moldova” că ar avea interese obscure și din acest motiv vor să voteze în grabă principalele legi privind politicile bugetar-fiscale.
„Azi asistăm la criminalizarea acestui sistem. Plahotniuc nici nu a plecat. Trei grupări criminale fac aceste ședințe la miez de noapte. Se votează cele mai importante legi privind politica bugetar-fiscală. Asistăm la ceva nemaipomenit, care nu a fost nici pe timpul lui Plahotniuc. Ce drept aveți să faceți ceea ce faceți acum? Să votați la ora 23:00? Sunt câteva sute de amendamente, trebuie discutate. Ce se întâmplă? Acest Parlament trebuie dizolvat cât mai repede. Este mafiotizarea Parlamentului”, a declarat Slusari.
Imediat cu o reacție a venit și președintele ales, Maia Sandu, care s-a arătat indignată de acțiunile ce au avut loc în legislativ. Într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, Sandu a accentuat că legea bugetului a fost votată fără surse reale de finanțare a deficitului bugetar, însă permite în continuare schemele de corupție protejate de PSRM și Șor.
”Legea bugetului, cea mai importantă lege a anului, este adoptată în grabă, cu încălcarea normelor, fără să se țină cont de nevoile oamenilor și ale țării – susținerea economiei, a sectorului medical, a agricultorilor afectați de secetă, a oamenilor care au rămas fără venituri din cauza crizei, a familiilor cu copii […] Cei care s-au adunat să voteze astăzi nu sunt oameni de stat, sunt impostori. Adoptă aceste legi la miezul nopții pentru că se tem de furia oamenilor. Ei trebuie pedepsiți. Nu va scăpa niciunul”, scrie Sandu.
În aceeași ședință, deputații PSRM-Șor au aprobat, în lectura finală, proiectul de modificare a Legii privind administrația publică locală, a Legii privind descentralizarea administrativă și proiectul de modificare a Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Astfel, Autonomia Găgăuză va avea un nivel special de administrare. În textul legii se arată că ”modificarea statutului unității teritoriale autonome Găgăuzia, intrarea sau ieșirea localităților în/din componența Găgăuziei se va efectua în conformitate cu prevederile Legii nr.344 din 23 decembrie 1994 privind statutul Gagauz-Yeri.
Aceiași deputați ai PSRM și ai Partidului Șor au votat abrogarea ”legii miliardului furat”, care se prezumă că va micșora povara fiscală asupra contribuabililor. Deputații din opoziție spun, însă, că proiectul ”va provoca creșterea prețurilor, lipsa credibilității pe plan extern și la slăbirea Băncii Naționale”. Deputatul PAS, Mihai Popșoi, a notat că majoritatea parlamentară ”mută datoria miliardului dintr-un cont al statului în altul, în loc să ceară de la Șor să întoarcă banii furați”.
Proiectul a fost contestat anterior de Fondul Monetar Internațional, potrivit căruia ”anularea legii anterioare riscă să submineze eforturile de reabilitare a sistemului financiar din Republica Moldova”.
Expertul economic Veaceslav Negruța susține că decizia de a anula „legea miliardului”, dacă devine lege, echivalează cu crearea unei găuri adiționale în Banca Națională a Moldovei de peste 12 miliarde de lei.
”Dodon a creat o bulă mediatică în martie precum că a „rezolvat problema miliardului” din contul venitului BNM, venit care, cel mai probabil, în 2020 nu va fi, iar apoi, azi în Parlament – o nouă gaură în BNM, care trebuie acoperită în 2021 cu emiterea de către Ministerul Finanțelor a noi titluri de valoare, până la nivelul de capitalizare suficient și să le transmită Băncii Naționale”, afirmă Negruța.
”De fapt, acest gropar al perspectivelor Republicii Moldova, Dodon, are grijă ca Șor și alți beneficiari să nu întoarcă „miliardul furat” și zăpăcește lumea cu artificii ilegale și neconstituționale, exact așa cum a făcut și în 2008-2009”, punctează Negruța.
În clipe numărate a fost votat și proiectul care prevede revenirea la vârsta de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, începând cu 1 ianuarie 2021. Experții economici au atenționat anterior că inițiativa este populistă și că revenirea la vârsta de pensionare va însemna la modul practic falimentul sistemului public de pensii.
Proiectele controversate privind funcționarea limbilor, statutul Găgăuziei sau cel prin care Taraclia ar urma să primească statut de raion etnocultural, aprobate de Parlamentul, comportă elemente clare de federalizare a R. Moldova, atenționează comentatorul politic Vlad Țurcanu.El observă, într-un interviu pentru Radio Chișinău, că acestea au loc pe fundalul unei revanșe a PSRM după pierderea alegerilor prezidențiale, dar și a slăbirii instituțiilor statului, care ar urma să prevină astfel de acțiuni:
„Aceste inițiative sunt concepute ca niște bombe cu ceas. Sunt elemente clare de federalizare, operate pe furiș, la repezeală, de o forță politică practic angajată în mod fățiș în slujba unei alte țări. Iar toate acestea se întâmplă, din păcate, pe fundalul unei rezistențe minime din partea sistemului foarte slăbit și pe alocuri inexistent sau complice chiar. Vorbim aici de sistemul judecătoresc, poate cu excepția Curții Constituționale, serviciile speciale și alte mecanisme, care, în teorie fiind de frână și echilibru, ar putea opri acest dezmăț.”
În același timp, din punct de vedere politic, aceste lucruri se fac din disperare, pentru că PSRM și partenerii săi de ocazie acum încearcă să se arate în fața Federației Ruse, în fața publicului lor, ca o grupare care le reprezintă interesele, mai spune Țurcanu.
”Pe toate celelalte dimensiuni esențiale, practice, combaterea pandemiei, îmbunătățirea condițiilor de viață a populației, lupta anti-corupție, investigarea fraudei bancare – PSRM a eșuat pe toate liniile. Ce-i rămâne acum să facă decât să erodeze bazele și așa putrede ale statalității moldovenești, pentru a putea conta PSRM în acest haos pe care îl declanșează și îl adâncește. PSRM va putea constata, însă, anul viitor, că va fi blocat în aceste inițiative. Am și văzut că s-a opus Curtea Constituțională și alte instituții, ca CNA. Vor fi riposte puternice din partea poporului în primul rând, din partea Președinției, Maia Sandu, și prin alte instrumente pe care PSRM acum le neglijează, dar ele există. PSRM își sapă singur groapa.”
După ce au votat zeci de proiecte importante, încălcând toate normele legale, coaliția ”Dodon-Șor” a încheiat sesiunea parlamentară cu intonarea imnului național.